Românii se îmbracă chinezeşte, iar europenii româneşte

Adam Popescu
12 mai 2009, 12:20

“Cumpără un produs 100% românesc şi asigură un loc de muncă în România!”, este sloganul promovat de Federaţia Patronală Fepaius pe timp de criză. Cu sau fără slogan, industria textilă din România pare să o ducă din ce în ce mai greu.

În aceste condiţii, în care consumatorii par a fi din ce în ce mai puţin dispuşi să aloce venituri pentru articole vestimentare, producătorii s-au gândit să îi atragă prin organizarea a cât mai multor târguri de profil.

Preşedintele Fepaius, Maria Grapini, a declarat pentru evz.ro că semestrul doi al acestui an va fi unul mult mai slab din punct de vedere al comenzilor şi al vânzărilor. Aceasta mai spune că “dacă se cumpără româneşte se menţin sau chiar se creează locuri de muncă”.

Grapini estimează că alte 50.000 de persoane din industria textilă îşi vor pierde locul de muncă până la sfârşitul anului. “Pentru prima parte a anului, companiile au lucrat pentru contractele încheiate în 2008. Pentru anul acesta nu există alte contracte şi nici consum“, susţine Grapini.

Legenda înfiorătoare, apărută după moartea unei mari artiste a României. Cum a fost găsită în coșciug

Vreme extrem de rece în toată România. Temperaturi negative record în aceste regiuni

Textilele româneşti, pe cale de dispariţie în străinătate

Dacă până în urmă cu un an, articolele de îmbrăcăminte cu eticheta “Made in Romania“ făceau înconjurul marilor oraşe ale lumii sub mărci româneşti sau internaţionale, acum, textilele, rămase din anii trecuţi, sunt destul de rare.

Şi asta pentru că atât importatorii, dar mai ales cumpărătorii sunt mult mai rezervaţi când vine vorba de cheltuirea banilor pe articolele vreunei colecţii noi.

Nici românii nu mai sunt dispuşi să scoată la fel de mulţi bani din buzunar pentru îmbrăcăminte sau încălţăminte.

Importuri ieftine şi proaste

Preşedintele Fepaius spune că piaţa internă este dominată, în proporţie de 80% de produse din import, în special din Asia, în timp ce producţia autohtonă, destinată României reprezintă doar 10-15% din piaţă.

Grapini spune însă că, în ciuda faptului că în China se fabrică şi produse de calitate, firmele din ţara noastră importă produse la kilogram, resturi de colecţii, şi care nu respectă normele de fabricare europene, singurul criteriu fiind preţul scăzut al acestora.

Companiile naţionale se văd astfel puse în faţa unei concurenţe în care preţul şi nu calitatea primează în alegerea făcută de cumpărător.

Reprezentanta Fepaius apreciază că produsul românesc este de trei-patru ori mai scump decât cel importat, însă durata de viaţă şi calitatea celui dintâi sunt mult mai ridicate decât cele ale mărfurilor de import.

Textiliştii din judeţele Moldovei, cei mai afectaţi de criză

Potrivit estimărilor Federaţiei Patronale, toate judeţele care aveau industrie textilă sunt afectate de criză, însă cele mai multe falimente s-au înregistrat anul acesta în zona Moldovei.

“Efectele crizei se simt mai puternic aici pentru că numărul firmelor de textile era mai mare decât în restul zonelor“, a explicat Grapini.

Dacă în urmă cu un an, firmele apelau la importul de forţă de muncă, reprezentanta Fepaius spune că în acest moment, nicio firmă nu mai are angajaţi străini.

“Firma aceea din Bacău care adusese muncitoare din China, nu numai că a trimis angajaţii acasă, dar a închis cu totul“, a precizat Grapini.

Târgurile din stradă

În condiţiile în care consumatorii par a fi din ce în ce mai puţin dispuşi să aloce venituri pentru articole vestimentare, producătorii s-au gândit să îi atragă prin organizarea a cât mai multor târguri de profil.

Grapini ne-a explicat însă că, dacă până acum, târgurile de textile aveau ca scop vânzarea produselor din colecţiile vechi, aflate pe stoc, acum, acestea vor lua forma unor saloane unde vor fi prezentate ultimele cercetări în materie de textile, precum şi cele mai noi colecţii vestimentare.

Printre cei mai importanţi producători de textile se numără:

Braiconf Brăila

Compania înfiinţată în 1950 a realizat anul trecut un profit net de până la 700.000 de lei, în creştere cu 66% faţă de anul anterior. Tot în 2008, afacerile companiei au ajuns la 50,05 milioane de lei, în 2008, faţă de nivelul cifrei de afaceri din 2007, de aproape 47 de milioane de lei.

După 1990, camăşile marca Braiconf sunt comercializare în străinătate sub eticheta unor firme precum Versace, Armani sau Kenzo. Produsele Braiconf sunt vândute pe pieţe din Anglia, Franţa, Italia, Germania sau Olanda.

Irina Schrotter

Înfiinţată în 1990 ca o casă de modă, Irina Schrotter îşi lansa propriile colecţii în 1996, iar trei ani mai târziu deschidea primul show-room la News York.

Azi, produsele fabricate în cele trei fabrici din România ajung în ţări precum Canada, Franţa, Italia, Irlanda, Danemarca, Rusia, Japonia, Kuweit sau Liban.

Anul trecut, compania a realizat o cifră de afaceri de trei milioane de euro, însă creatoarea estima recent că în 2009 vânzările vor scădea cu un procent cuprins între 30 şi 50%.

Jolidon Import-Export Cluj

Despre acest brand se spune că este prima marcă românească care a fost contrafăcută, în străinătate, în 2006. Înfinţată în 1993, la Cluj, compania are azi peste 1.300 de angajaţi, iar produsele sale sunt exportate mai ales în ţările Uniunii Europene, dar şi în America sau în Asia.

În anul 2000, Jolidon a înfiinţat Jolidon Hungary KFT la Budapesta, în 2001 Jolidon Italia SRL la Milano, iar din 2003 s-a deschis Jolidon France SARL cu sediul în Paris, iar în 2004 s-a deschis Jolidon France, cu sediul în Lyon.

Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 30,7 milioane de euro, însă estimările pentru acest an arată că vânzările vor scădea.

Catex - Înfiinţată în anii 50, la Călăraşi, firma produce în cea mai mare parte pentru companii din Italia, Marea Britanie, Franta, Suedia, Germania şi Spania.

Alţi producători: