DEZBATERE. Librărie sau cinematograf?

O lectură liniştită sau un film gălăgios, cu efecte speciale? Oricare ar fi varianta, românii o aleg din ce în ce mai puţin pentru a se relaxa în timpul liber.

La prima vedere, târgurile de carte se bucură din ce în ce mai mult de succes în rândul vizitatorilor, iar cozile de la standuri sunt de cele mai multe ori interminabile. La fel sunt şi cozile de la ghişeele de bilete la cinema, la sfârşit de săptă mână, iar sălile par neîncăpătoare.

Cu toate acestea, un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) arată că peste jumătate dintre români nu citesc nici măcar o carte pe an, iar peste trei sferturi dintre cei chestionaţi nu merg niciodată la cinematograf. Organizatorii de târguri spun însă că în ultimii doi ani „lectura este în revenire“, după ani întregi de colaps, însă titlurile preferate lasă mult de dorit.

Prejudecăţi înlăturate

Atunci când a apărut filmul, s-a prezis pierderea interesului faţă de lectură, iar când a apărut internetul, se spunea că nici literatura şi nici filmul nu vor mai stârni curiozitatea publicului. Dezbaterile pe tema preferinţei dintre un film şi o carte cu acelaşi subiect nu pot fi concluzionate, iubitorii de lectură vor apăra întotdeauna viziunea scriitorului, iar cinefilii vor aprecia imaginaţia regizorului şi a scenaristului.

De fiecare dată când povestea din paginile unei cărţi ajunge pe marile ecrane, încep să apară şi părerile contradictorii. Sutele de pagini dintr-un roman voluminos şi de valoare pot fi redate pe două ore de bandă magnetică, dar în viziunea regizorului.

Jumătate dintre români nu citesc deloc

În ultimii zece ani, interesul românilor faţă de lectură a scăzut de la an la an. Un sondaj al CURS arată că peste jumătate dintre români nu citesc deloc. Doar două milioane de români citesc mai mult de patru cărţi pe an, iar acestea sunt tehnice, destinate specializării într-un anumit domeniu şi nu propriei plăceri. Şi chiar dacă nu citesc, românii nu ies din casă să vadă un film.

Avem doar în jur de 70 de cinematografe care se luptă să reziste, în timp ce în ţări dezvoltate numărul sălilor de cinema depăşeşte 2.000. Atât cartea, cât şi filmul sunt considerate de mulţi un adevărat lux. În timp ce preţul unei cărţi variază de la câţiva lei până la preţul unei maşini, atunci când intră în discuţie o enciclopedie completă, cel al unui bilet la film sare de 20 de lei, dacă optaţi pentru o premieră. Există şi variante deloc costisitoare, precum abonamentul la Biblioteca Naţională, care este gratuit, sau televizorul ori închirierea filmelor. Un DVD închiriat costă de la câţiva lei până la câteva zeci, dacă vreţi să fie livrat şi la domiciliu.

„Piaţa de carte nu se orientează corespunzător“

O rază de speranţă vine de la organizatorii de târguri. „De vreo doi ani, se poate spune că lectura este în revenire, după aproximativ zece ani de colaps. Generaţia tânără este publicul cel mai larg al lecturii, iar numărul mare de tineri care au cumpărat cărţi pe litoral m-a surprins. Depinde de părinţi să le inducă celor mici gustul către lectură, lectura de seară trebuie să fie un ritual şi nu o întâmplare rară“, comentează Iuliana Radu, organizator târg de carte Kilipirim.

Aceasta crede însă că piaţa românească de carte nu se orientează corespunzător, sunt preferate bestsellerurile internaţionale, traduse, dar mai ales cărţile motivaţ ionale. „Oamenii sunt derutaţi, cumpără cărţi cu titluri de genul «Cum să devii lider» şi caută soluţii de viaţă în cărţi, lucru total greşit“, mai spune Iuliana Radu. EXPLICAŢII ŞTIINŢIFICE

Alegerea cărţii sau a fimului ţine şi de funcţionarea creierului

Alegerea dintre lectură şi vizionarea unui film ţine de educaţ ie, de timpul pe care îl avem la dispoziţie, dar şi de modul în care ne funcţionează creierul.

„Este mai puţin important ce alegem, decât de ce le alegem. Finalitatea este de a ne relaxa, de a ne autodezvolta şi de a ne autocunoaşte. Filmul reprezintă o versiune subiectivă, cea abordată de regizor. Cartea este mai bogată în nuanţe, dar secolul vitezei şi tehnologia ne îndeamnă să alegem varianta rapidă. Este greşit să compari oamenii din punctul de vedere al opţiunii către film sau carte. Este o prejudecată să spui că iubitorii de carte sunt mai inteligenţi decât cinefilii. Sunt cărţi şi filme, adevărate opere de artă, la fel cum sunt şi scrieri şi ecranizări care te fac să crezi că ai irosit timpul“, afirmă psihoterapeutul Adriana Dragoş.

Specialistul explică afinitatea către lectură sau film prin faptul că oamenii ajung să folosească preponderent doar una dintre cele două emisfere ale creierului. Cei care funcţionează cu emisfera dreaptă, destinată imaginaţiei, intuiţiei, preferă un roman, iar cei care folosesc mai mult emisfera stângă, destinată raţiunii, logicii, vorbirii, aleg să vadă o ecranizare în detrimentul operei scrise.

Avantaje şi dezavantaje

Un film atinge mai greu complexitatea unei cărţi. Cititorul îşi construieşte în minte o imagine de ansamblu, fără să fie constrâns vizual. Personajele, intrigile, planurile paralele pot fi aprofundate într-o carte, în timp ce filmul trebuie să ofere o variantă mai simplă, accesibilă diferitelor categorii de public. Finalul unei cărţi nu poate fi înţeles dacă s-a sărit peste intrigă, în timp ce finalul unui film este de multe ori previzibil şi pe înţeles, chiar şi atunci când minute bune din începutul sau de la jumătatea filmului au fost ratate.

Pe de altă parte, o carte nu oferă mari delicii vizuale, însă vă permite să daţi frâu liber imaginaţiei. Filmul are marele avantaj de a transmite imediat un mesaj puternic, în timp ce un roman este parcurs în mai multe zile.