Berea fără alcool sau cu conţinut redus de alcool ocupă o porțiune din ce în ce mai mare din piață. De altfel, acesta este singurul segment din piaţa berii care a crescut în primul an de pandemie.

Vânzările au fost anul trecut cu 5,1% mai mari, ajungând până la 236 de milioane de lei, arată calculele ZF făcute pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

Totuși. e de remarcat că ritmul de creştere a scăzut considerabil în 2020, an marcat de pandemia de COVID-19, dat fiind că în anul anterior avansul era de peste 20% pentru acest tip de băuturi.

Creșterea se explică mai ales prin evoluția prețurilor

Dat fiind că plusul ca volum (hectolitri) este mai mic, de numai 1,2% – şi în volum (litri), creşterea în valoare pare să aibă la bază mai ales evoluţia preţurilor.

Vânzările de băuturi alcoolice, în general, şi de bere, în particular, au avut de suferit din cauza restricțiilor impuse de pandemie- închiderea temporară a HoReCa şi funcţionarea cu restricţii a restaurantelor şi barurilor în restul timpului.

Creşterea pe care o înregistrează berea fără alcool indică faptul că oamenii au băut mai mult acasă.

Berea fără alcool reprezintă doar 2 la sută din piață

Acest segment fără alcool sau cu alcool puțin reprezintă doar circa 2% din toată piaţa ca volum şi 2,3% ca valoare, dar ponderea creşte la ambii indicatori, o dovadă că tipul acesta de băutură câştigă teren. Tocmai de aceea şi producătorii de bere se întrec în a lansa sortimente diferite.

Piaţa de bere este împărţită în mai multe segmente, însă de departe cel mai mare este cel al beriilager, care reprezintă 97% din vânzări. Pe poziţiile următoare se află berea fără alcool sau cu conţinut redus de alcool, berea neagră şi stoutul.

În total, românii au cheltuit 10,5 mld. lei pe bere anul trecut, cu 2,3% mai puţin ca în 2019. Vânzările în magazine au crescut, dar insuficient pentru a compensa declinul de vânzări al HoReCa.

Cifrele se referă la vânzările de bere, adică la sumele plătite de oameni în magazine şi restaurante. Este astfel vorba de preţuri cu TVA, cu adaos comercial, nu de cele de fabrică. De aceea, valoarea e diferită de încasările cumulate ale producătorilor de bere. Asta, în primul rând, pentru că preţul de la poarta fabricii poate fi de 2-3 sau chiar 4-5 ori mai mic decât cel plătit de consumator.

În plus, la producţia internă se adaugă şi o serie de importuri făcute de alţi jucători, dar acestea au o valoare mică, românii preferând berea produsă local, scrie descoperă.ro.