Conform unui raport al Uniunii Europene privind veniturile și condițiile de viață în 2022, România se află pe ultimul loc în Europa la capitolul lectură. Datele sunt îngrijorătoare: doar 29,5% dintre români au citit o carte în ultimele 12 luni, în timp ce media europeană se situează la 52,8%. Această statistică plasează România mult sub nivelul european, evidențiind o problemă majoră în ceea ce privește cultura lecturii în țara noastră.

Discrepanțe majore între țări și grupuri de vârstă, la citit

La nivel european, există variații semnificative în obiceiurile de lectură. Țările cu cea mai mare rată de lectură sunt Luxemburg, unde 75,2% dintre cetățeni au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni, și Danemarca, cu o rată de 72,1%. Pe de altă parte, România, Cipru și Italia înregistrează cele mai scăzute procente, cu 29,5%, 33,1% și respectiv 35,4%, conform Eurostat.

Tinerii și femeile sunt categoriile care citesc cel mai mult în Uniunea Europeană. Aproximativ 60,1% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani au declarat că au citit în ultimul an, comparativ cu doar 47,2% dintre cei cu vârsta peste 65 de ani. În plus, femeile din UE sunt mai predispuse să citească decât bărbații, 60,5% dintre femei și doar 44,5% dintre bărbați declarând că au citit cărți.

România: O criză a lecturii și a educației

În România, situația este și mai alarmantă. Institutul Național de Statistică (INS) arată că, din cele 16 milioane de persoane cu vârsta peste 16 ani, aproximativ 11 milioane nu au citit nicio carte în ultimele 12 luni. Deși datele INS indică faptul că 33% dintre români au citit cel puțin cinci cărți în ultimul an, cifrele rămân extrem de scăzute comparativ cu media europeană.

Principalele motive invocate de români pentru lipsa lecturii sunt lipsa de timp (35,2%) și lipsa de interes (32,0%). Aceste cifre reflectă o problemă culturală profundă, unde educația și lectura nu sunt priorități pentru o mare parte a populației. Mai mult, femeile sunt mai interesate de lectură decât bărbații, iar locuitorii din mediul urban citesc de 2,3 ori mai mult decât cei din mediul rural.

Un alt aspect îngrijorător este legat de analfabetism. În 2011, România avea aproape 250.000 de persoane analfabete. Deși cifrele au scăzut la 135.000 în 2021, interesul pentru citit nu a crescut corespunzător, iar sistemul educațional se confruntă cu probleme majore. Rata abandonului școlar este cea mai mare din Europa, ceea ce agravează și mai mult criza educațională și culturală a țării.

Tehnologia și cititul: Oportunități de citit neexplorate

Deși tehnologia a făcut lectura mai accesibilă prin intermediul platformelor și aplicațiilor de citit, aceasta nu a reușit să atragă un interes semnificativ din partea românilor.

Lipsa de interes pentru citit, combinată cu un sistem educațional deficitar, a dus la o situație în care lectura rămâne o activitate marginalizată.

Inițiative culturale pentru promovarea lecturii

În fața acestor statistici descurajante, câteva inițiative culturale au încercat să reînvie interesul pentru lectură. De exemplu, în primăvara acestui an, Urban.ro a lansat o campanie în care au prezentat cărțile preferate ale artiștilor, încercând să încurajeze publicul să redescopere plăcerea cititului. Astfel de campanii sunt esențiale pentru a promova lectura, mai ales într-o societate în care interesul pentru cărți este în continuă scădere.