Românii care se vor pensiona mai târziu. Vârsta de pensionare crește la 67 de ani și 3 luni din 2027

Italia va majora vârsta minimă de pensionare și perioada de contribuții din 2027, potrivit noilor date privind speranța de viață publicate de ISTAT. Românii care lucrează în Peninsulă vor fi afectați direct, în condițiile în care pragul de 67 de ani pentru pensionare standard ar putea crește cu trei luni.

Ajustarea sistemului de pensii în funcție de speranța de viață

Guvernul Italiei pregătește o nouă etapă de reformă a sistemului de pensii, care va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027. Modificările sunt prevăzute de Decretul legislativ nr. 201/2011, cunoscut drept „Legea Fornero”, și sunt corelate automat cu speranța de viață publicată de Institutul Național de Statistică – ISTAT.

Potrivit ultimelor date oficiale comunicate de ISTAT, speranța medie de viață în Italia a crescut cu șapte luni în ultimii ani. Conform regulilor de ajustare stabilite de lege, această creștere atrage după sine o majorare a vârstei de pensionare cu trei luni, începând cu anul 2027.

Astfel, vârsta standard de pensionare, care în prezent este de 67 de ani, va urca la 67 de ani și 3 luni pentru toți lucrătorii din sistemul public și privat.

Primul antrenor sunat de Mihai Stoica pentru a prelua FCSB după plecarea lui Mirel Rădoi

Persoanele care s-au născut după 1 ianuarie 2009 nu vor mai avea voie să fumeze și să vapeze

INPS confirmă revizuirea regulilor în 2027

Institutul Național de Pensii (INPS) a confirmat, într-un comunicat publicat pe site-ul oficial, că ajustarea automată va intra în vigoare în 2027. Reprezentanții instituției subliniază că „mecanismul de indexare a vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață are scopul de a menține sustenabilitatea sistemului public”.

În traducere practică, dacă italienii trăiesc mai mult, trebuie să contribuie mai mult la sistemul de pensii. Măsura este reactivată după o perioadă de „îngheț” din 2020–2023, când, din cauza pandemiei de COVID-19, speranța de viață a scăzut, iar guvernul nu a aplicat majorări.

Românii din Italia, printre cei mai afectați

Românii reprezintă una dintre cele mai mari comunități de lucrători străini din Italia. Conform datelor publicate de Ministero del Lavoro e delle Politiche Sociali, peste 1,1 milioane de români figurează cu contracte active, majoritatea în servicii, agricultură, construcții și asistență familială.

Creșterea vârstei de pensionare și a perioadei minime de contribuții îi va afecta direct pe acești lucrători, în special pe cei care se apropie de pragul de 60 de ani. În prezent, pensia standard se obține la 67 de ani, cu o perioadă minimă de contribuții de 20 de ani, însă din 2027, atât vârsta, cât și vechimea necesară vor crește.

Specialistul în fiscalitate și pensii Ionela Mihaela Dumitru, consultant pentru comunitatea românilor din Italia, explică într-o analiză publicată pe rețelele sociale și preluată de presa italiană că „țara plină de români care mărește pragul de pensionare îi va obliga pe mulți să lucreze mai mult decât au estimat”.

„Crește vârsta de pensionare. Țara plină de români care mărește pragul de la care se poate ieși la pensie”, afirmă ea, avertizând că și cei cu 43 de ani de contribuții ar putea fi nevoiți să rămână activi mai mult timp pentru a accesa pensia anticipată.

Pensionari, dar activi. sursa: dreamstime

Cum funcționează mecanismul de ajustare automată

Potrivit legislației italiene, revizuirea criteriilor de pensionare se face la fiecare doi ani, pe baza datelor demografice colectate de ISTAT. Obiectivul este de a echilibra raportul dintre numărul contribuabililor activi și cel al pensionarilor, pentru a preveni deficitele sistemului.

„Dacă speranța de viață crește, și pensiile vor fi prelungite”, explică Ionela Mihaela Dumitru. „Obiectivul este de a asigura sustenabilitatea sistemului de securitate socială, împiedicând INPS să plătească prestații prea mult timp.”

Mecanismul funcționează însă doar într-o direcție: dacă speranța de viață scade, vârsta de pensionare nu se reduce automat, ci doar se îngheață temporar. Așa s-a întâmplat în timpul pandemiei, când speranța de viață a italienilor a scăzut cu patru luni. Acum, după revenirea indicatorilor, se aplică o „recuperare” în sensul creșterii.

Din 2027, vârsta de pensionare urcă la 67 de ani și 3 luni

Conform evaluărilor Ministerului Muncii și ale INPS, din 2027, pragul pentru pensionarea standard va fi de 67 de ani și 3 luni, iar pentru pensionarea anticipată se vor aplica următoarele modificări:

• bărbații vor avea nevoie de 43 de ani și 1 lună de contribuții (față de 42 de ani și 10 luni în prezent);

• femeile vor avea nevoie de 42 de ani și 1 lună (față de 41 de ani și 10 luni);

• perioada de „fereastră” pentru accesarea pensiei anticipate va rămâne de trei luni.

Datele sunt conforme cu proiectul de actualizare publicat pe portalul INPS – Requisiti di pensione 2027

Prima pensie, întârziată cu două luni

Un alt element de noutate îl reprezintă perioada de așteptare între data îndeplinirii condițiilor și prima plată efectivă. Conform explicațiilor specialistei Ionela Mihaela Dumitru, „cei care îndeplinesc condițiile de pensionare în 2027 vor putea ieși la pensie la 67 de ani, însă plata primei pensii va fi amânată cu două luni”.

Începând din 2028, perioada de așteptare ar putea crește la două sau chiar trei luni, în funcție de disponibilitatea fondurilor. Scopul măsurii este de a permite INPS să distribuie treptat plățile și să mențină echilibrul bugetar.

Cine rămâne pe vechile reguli

Numai persoanele care împlinesc 64 de ani până în 2027 vor putea beneficia de actualele condiții, fără extinderea suplimentară a vârstei sau a contribuțiilor. Cei care au 63 de ani sau mai puțin vor intra automat sub incidența noilor norme.

Această schimbare afectează nu doar pensionarea standard, ci și toate formele de retragere anticipată: „Quota 103”, „Opzione Donna” sau „Ape Sociale”, fiecare cu propriile condiții de vârstă și contribuție.

Un sistem aflat în presiune demografică

Italia se confruntă cu una dintre cele mai accelerate îmbătrâniri demografice din Europa. Datele ISTAT din 2025 arată că vârsta medie a populației a depășit 47 de ani, iar raportul dintre angajați și pensionari se deteriorează constant. Numărul total de pensionari a ajuns la peste 16 milioane, în timp ce populația activă este în scădere.

În acest context, ajustarea vârstei de pensionare este privită ca o măsură de siguranță economică. Ministerul Muncii susține că fără aceste corecții automate, cheltuielile publice ar fi nesustenabile, în special în raport cu datoria publică.

Reacțiile sindicatelor și ale economiștilor

Principalele confederații sindicale italiene (CGIL, CISL, UIL) au criticat anunțul, cerând o abordare „umană și flexibilă” a vârstei de pensionare. Într-un comunicat comun din octombrie 2025, sindicatele au cerut guvernului să introducă „mecanisme compensatorii pentru muncile grele și pentru femei”, astfel încât noile reguli să nu penalizeze categoriile vulnerabile.

Economiștii, în schimb, consideră că măsura era inevitabilă. Profesorul Carlo Cottarelli, fost director FMI și expert în finanțe publice, a declarat pentru Rai News că „ajustarea automată este singura cale de a menține sistemul pe linia de plutire”.

„Italia cheltuiește peste 16% din PIB pentru pensii, cel mai mult din Uniunea Europeană. Orice întârziere a reformei ar adânci dezechilibrul bugetar”, a explicat Cottarelli.

Românii din Italia reprezintă una dintre cele mai mari comunități din Diaspora

Românii reprezintă una dintre cele mai mari comunități de muncitori străini din Italia, iar schimbarea regulilor de pensionare îi prinde pe mulți într-un moment în care sperau că se apropie de finalul vieții active.

Cei mai afectați sunt lucrătorii din domenii solicitante fizic, precum construcțiile, asistența pentru persoane vârstnice, curățenie, agricultură sau producție alimentară, unde o mare parte dintre români muncesc de ani de zile în condiții adesea dificile.

Pentru ei, o prelungire cu trei luni a vârstei de pensionare și o creștere a anilor de contribuții nu înseamnă doar muncă mai multă, ci încă un sezon de efort fizic, program prelungit și, în multe cazuri, absențe continue de lângă familie.

Cei care au ajuns în Italia în anii 2000-2010 au deja peste 50 de ani, iar speranța de a ieși la pensie la 67 de ani se mută automat la 67 și 3 luni, cu riscul ca perioada de așteptare a primei pensii să fie extinsă la două sau trei luni. Mulți români se bazează pe sistemul contributiv italian, dar și pe posibilitatea cumulării contribuțiilor prin acordurile bilaterale între România și Italia, ceea ce face ca orice schimbare să genereze neliniște și întrebări despre drepturile deja câștigate. În același timp, mulți au părinți în țară sau copii crescuți în Italia, iar perspectivele unei noi prelungiri peste 2029 – dacă speranța de viață continuă să crească – îi obligă să își regândească planurile financiare.