Invadarea Ucrainei de către Rusia are un efect perturbator asupra piețelor mondiale. De la începutul conflictului s-a înregistrat o creștere puternică, la nivel mondial, a prețurilor principalelor produse de bază, în special a prețului gazelor şi energiei. Acesta este unul dintre motivele care a sta la baza deciziei consumatorilor casnici de a reduce consumul la gaze pe parcursul iernii trecute.

Războiul din Ucraina a provocat incertitudine în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu energie şi gaze. Rusia, care este principalul furnizor de combustibili fosili al UE, a suspendat livrarea de gaze către o serie de state membre ale UE, determinând UE să reacționeze rapid pentru a asigura aprovizionarea tuturor țărilor.

În martie 2022, liderii UE au convenit să elimine treptat dependența UE de importurile de combustibili fosili din Rusia. În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European din mai 2022, liderii au trecut în revistă progresele legate de consolidarea independenței energetice a UE și au solicitat o mai mare diversificare a surselor de aprovizionare cu energie, accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile și îmbunătățirea interconectării rețelelor energetice.

De teama facturilor la gaze românii au redus consumul pe tot parcursul iernii

Explozia prețurilor gazelor pe piața angro, iarna  mai blândă și declanșarea războiului din Ucraina au condus la o reducere a consumului de gaze din România cu 14% în primele 5 luni ale acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut. Şi cum era firesc, a scăzut şi producția.

Datorită reducerii consumului, România a mai rămas cu 600 de milioane de metri cubi de gaze în depozite, după o iarnă blândă, deși stocurile au fost cu 30% mai mici față de anul trecut. Potrivit Romgaz, în această iarnă, consumul României a fost acoperit în proporție de circa 50% din producția curentă, 30% prin extracția din depozite și 20% din importuri. În prezent, pentru că vremea s-a încălzit, extracția din depozite a scăzut spre 10% din total consum.

De la începutul anului până pe 25 mai, consumul intern a scăzut cu 8,5 TWh sau 13,84%

Iar producția internă, cu 1,8 TWh sau 5,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2021, scrie profit.ro. În acest interval, producția internă s-a diminuat cu 1,8 TWh, de la 35,8 TWh la 34 TWh. Chiar dacă scăderea consumului în rândul clienților industriali racordați direct la sistemul național de transport (SNT) și a celui al clienților racordați la sisteme de distribuție par similare, de 4,2-4,4 TWh, procentual consumul industrial s-a redus cu aproape 30%, de la 15,4 TWh la 11 TWh, în timp ce cel al clienților sistemelor de distribuție, cu doar 9%, de la 45,9 TWh la 41,7 TWh.

Cei doi mari producători autohtoni, Romgaz și OMV Petrom, estimau, în rapoartele cu rezultatele pe primul trimestru al acestui an, o reducere a consumului intern în perioada ianuarie-martie de 11%. Iar OMV Petrom prognoza a declarat că cererea pentru gaze naturale va fi mai mică în 2022 faţă de 2021.

Nu numai în România, dar și în toată Europa depozitele de gaze nu s-au umplut, pe perioada anului trecut, iar consumul, de asemenea, a scăzut. Acesta este, de altfel, unul dintre motivele pentru criza gazului în care încă ne aflăm, cu prețuri enorme ale acestei resurse datorate unei oferte precare.

Gazprom, în succesive rânduri, a scăzut producția și livrările pe conducte către țările Europei, cu consecințe evidente asupra prețului. Surse alternative la gazul rusesc, care acontează 40% din consumul UE, există deocamdată doar de tipul GNL (gaz natural lichefiat), venit cu metanierele, dar în niciun caz nu este suficient pentru toate țările. De altfel, SUA ȘI Qatar, ca țări furnizoare, au precizat că nu pot înlocui repede sursele rusești, iar Germania, prin reprezentanții ei, a spus răspicat, în repetate rânduri, că nu există nicio soluție imediată la energia din Rusia.