LECŢIA DE ECOLOGIE În timp ce în România reciclarea rămâne la ruşinosul, aşa cum îl numesc specialiştii, procent de 1%, Belgia ocupă primul loc în Uniunea Europeană în termeni de reciclare.

Datele puse pe piaţa de Eurostat, în martie 2010, indică faptul că per total Belgia ocupa, în 2008, locul doi în UE cu un procent de 60%, depăşită de Germania (65%). Însă, în ultimii doi ani, procentul ar fi crescut la 80%, potrivit estimărilor reprezentanţilor industriei din Belgia.

În unele oraşe, rata de reciclare este aproape 90% din gunoiul municipal produs. Ideea pe care se bazează sistemul de reciclare din Belgia este să încurajeze rezidenţii să producă mai puţin gunoi şi să recicleze mai mult. Iar acest lucru a fost posibil numai prin taxarea celor care produc gunoi mult. Mai multe despre sistemul belgian de colectare selectivă şi reciclare veţi putea citi vinerea viitoare pe evz.ro.

Un model de business, reciclatorul complex

În iunie, în cadrul unei vizite în Olanda, am ajuns la Antwerp, în Belgia, pe platforma de reciclare a becurilor a companiei Indaver.

La origine o companie belgiană, Indaver s-a extins în mai multe ţări europene, iar afacerile ei nu au rămas străine controverselor. Dar despre asta, puţin mai târziu.

Cu sediul central la Mechelen, compania numără acum 1.400 de angajaţi şi se poate lăuda cu o cifră de afaceri de 365 de milioane de euro anul trecut. Având ca obiective să producă energie din gunoi, cu un impact minim asupra mediului şi să folosească raţional energia, recurgând mai ales la energiile verzi, Indaver este o adevărată fortăreaţă de reciclare. Orice se reciclează aici. Noi am vizitat unitatea de reciclare a surselor de lumină, care este dotată cu o linie specială pentru tuburile fluorescente. De ce trebuie reciclate becurile arse? Becul de 75W stins de la 1 septembrie

Am fost primiţi de Danny Claes, directorul tehnic al fabricii, care după o scurtă prezentare a activităţii ne-a condus spre un vestiar unde ne-am echipat asemenea angajaţilor, cu veste de protecţie şi căşti. La Indaver ajung anual peste un milion de tone de deşeuri care provin din surse de lumină, iar un procent 92.5% este recuperat.

Astfel, am aflat că doar un procent de aproape 8% ajunge la groapa de gunoi. Prin comparaţie, România nu reciclează sursele de lumină colectate selectiv. Odată colectate, ele sunt duse la o fabrică din Germania, pentru că la noi nu este posibilă reciclarea lor, din cauza costurilor mari ale utilajelor şi a cantităţii mici de deşeuri colectate. Şi Olanda are probleme cu rata de colectare, care stă la doar 35%. Dar stă foarte bine la reciclare. Astfel, din sursele de lumină care ajung la Indaver, prin procesul de reciclare rezultă 89,18% sticlă, 3,32% metal şi 0,0006% mercur. De cele mai multe ori sticla recuperată astfel ajunge în circuitul economic, fiind folosită la fabricarea unei ţigle foarte rezistente.

Iar mercurul, componenta din tuburile fluorescente care îi sperie pe activiştii de mediu, este depozitat în cele mai sigure condiţii, după cum dă asigurări reprezentantul Indaver. Astfel substanţa periculoasă este recuperată din tuburi şi depozitată în nişte celule impermeabile. Pe piaţă nu este rentabilă, în acest moment, refolosirea mercurului. „Trebuie să creşti mereu ca să nu te înghită competiţia”, spune Danny Claes, care ne-a explicat în detaliu îmbunătăţirile tehnologice de care se preocupă compania. Vorbeşte de standardele înalte de calitate şi de grija pentru mediu, lucruri care în România sunt doar deziderate pe buzele activiştilor din domeniu şi ale puţinelor organizaţii implicate în gestionarea deşeurilor.

Controversa din Irlanda Totuşi, performantă cum este, compania n-a fost ocolită de scandaluri, cel mai recent izbucnind în Irlanda, una dintre ţările în care Indaver a investit masiv la nivel de extindere şi dezvoltare.

În ţinutul Meath din Irlanda, compania a început lucrările la un imens incinerator pentru deşeuri municipale, care ar trebui să fie gata în 2011. Dezacordul a provenit din propunerea Ministerului Mediului de a limita cantitatea deşeuri ce ar urma să fie incinerate la 30% din deşeurile municipale, potrivit unui articol din publicaţia regională Meath Chronicle.

În timp ce Indaver crede că singura soluţie viabilă pentru a rezolva problema infrastructurii de management al deşeurilor din nord-estul ţării este realizarea acestui incinerator, comunitatea locală se opune fervent. Nu mai puţin de 4.000 de obiecţii au fost depuse la minister, iar 27.000 de localnici au semnat o petiţie împotriva construcţiei.

Reprezentanţii Indaver şi autorităţile au reluat recent discuţiile pentru a stabili exact procentul de deşeuri ce urmează să fie incinerate din martie 2011, când proiectul va porni. Construirea acestui incinerator din Carranstown, Meath, este cea mai mare investiţie din toate timpurile într-o facilitate de management al deşeurilor din Irlanda.

• Din 2005, România este obligată, prin legislaţia europeană, să recicleze un anumit procent din deşeurile din ambalaje puse anual pe piaţă

• Ţinta de reciclare este de 42% anul acesta. Defalcat pe fluxuri de deşeuri, acest obiectiv este de 60% la hârtie, 14% la plastic, 44% la sticlă şi 50% la metale.

• Obiectivele cresc anual. Dacă România ratează ţintele de reciclare, în 2015, o pasc amenzi de 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare obiectiv neîndeplinit.

În fiecare vineri, evz.ro vă oferă o lecţie de ecologie.