Escaladarea violențelor la mitingul din 10 august, urmate de acuzații reciproce între politicienii români, au venit ca o mănușă peste scandalul din Uniunea Europeană dintre socialiști și populari. Supărați pentru sancțiunile aplicate Ungariei, popularii au găsit motivul să se răzbune pe socialiști și au găsit veriga slabă în PSD-ul din România. Premierul Viorica Dăncilă a fost chemată să dea explicații în Parlamentul European în 3 octombrie. În mediile politice se vorbește deja despre o Rezoluție pentru România și, mai grav, despre posibilitatea activării art 7, care ar interzice României dreptul la vot în Consiliul Uniunii Europene, la fel cum s-a întâmplat cu Ungaria. Toate acestea se întâmplă cu trei luni înainte ca România să preia președinția rotativă a Consiliului UE.

Luptele politic e interne au luat amploare și au ajuns pe agenda Uniunii Europene. Europarlamentarii români, aproape toți, au făcut front comun pentru apărarea intereselor României. Mai puțin președintele Klaus Iohannis, care ar fi principalul beneficiar al sancționării României. Asta i-ar netezi calea spre Cotroceni pentru un nou mandat. Premierul Viorica Dăncilă a fost, timp de două zile, la Bruxelles și la întâlnirile cu grupurile politice. Ea a încercat să convingă liderii europeni că lucrurile nu sunt atât de grave pe cât sunt prezentate.

 Verzii europeni au asmuțit familiile europene

Grupul Verzilor din Parlamentul European a solicitat dezbaterea, în sesiunea din toamnă de la Strasbourg, pe tema situației statului de drept din România. Propunerea a venit de la Philipe Lamberts, președintele Verzilor, la o reuniune a șefilor grupurilor parlamentare. Solicitarea a a vut la bază evenimentele violente din 10 august împotriva protestatarilor pașnici. Dăncilă este chemată să dea explicații despr e folosirea violenței de către forțele de ordine împotriva protestatarilor pașnici. „Suntem alături de toţi românii în lupta împotriva corupţiei”, a spus Philippe Lamberts, arătând că grupul politic pe care îl conduce dorește o discuție mai amplă despre situația statului de drept din România și despre lupta împotriva corupției.

 

Premierul a scris la Bruxelles

Printre primele măsuri ale premierului Dăncilă, după protestele din 10 august, a fost o scrisoare trimisă la Bruxelles. Premierul a transmis președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi vicepreședintelui Frans Timmermans, că manifestația din seara respectivă a fost o încercare de dărâmar e a Guvernului, că protestari violenți au încercat să intre cu forța în Palatul Victoria. De asemenea, premierul l-a acuzat pe președintele Klaus Iohannis că a făcut apel la continuarea protestelor și că nu și-a îndeplinit funcția de mediator în societate.

Cei doi oficiali europeni nu au dat niciun răspuns . Mai mult, președintele CE Jean-Claude Juncker a fost în România, în 17-18 septembrie. El s-a întâlnit, după multe peripeții, cu premierul Dăncilă. Nici una dintre părți nu a comunicat că ar fi discutat despre scrisoare. Șeful CE a fost, în prima seară, încântat că a fost primit „ca un prinț”, însă, a doua zi, la Cotroceni, a adus în discuție statul de drept și a lăsat să se înțeleagă că are mai multe așteptări în respectarea statului de drept.

Altă epistolă, alte probleme

Deoarece existau semnale că la urechile liderilor europeni ajung doar informații denigratoare despr e România, eurodeputatele Norica Nicolai și Renate Weber au trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, și altor oficiali, în care vorbesc despre protocoalele secrete asupra justiției din România.

Norica Nicolai și Renate Weber le-au cerut liderilor europeni ca pe 3 octombrie, în Legislativul european, să fie dezbătute „adevăratele amenințări la adresa statului de drept” reprezentate de consecințele pe care le-au produs acele protocoale.

 

Dăncilă a bătut la uși închise

Marți, la întrevederea cu președintele Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, Udo Bullmann, prim-ministrul Viorica Dăncilă a vorbit despre „situația reală din România”. Aceasta a a dat asigurări că România respectă principiile și valorile europene. „Dacă începem să rupem Europa între stânga și dreapta, vom ajunge imediat la diferențele între Nord și Sud, state membre ale zonei Euro sau nu, state membre ale spațiului Schengen sau nu”, a declarat Dăncilă la întâlnirea cu colegii socialiști.

Președintele popularilor europeni, Manfred Weber, a zâmbit frumos la poza oficială, dar după întâlnire a fost drastic. „În această vară, în Bucureşti, am văzut cetăţeni bătuţi de poliţie. Sincer, este inacceptabil”, a scris Weber pe Twiter. Politicianul a adăugat că a vorbit cu Dăncilă despre corupție și independența justiției și a afirmat ferm că statul de drept nu se negociază.

Viorica Dăncilă s-a întâlnit ieri și cu Franziska Maria Keller și Philippe Lamberts, co-președinții Grupului Verzilor, cei care au inițiat dezbaterea și au chemat-o pe Dăncilă în PE. Premierul le-a prezentat situația politică din România și s-a arătat dispusă să continue dialogul cu instituțiile europene.

Situația văzută la fața locului

Europarlamentarul Norica Nicolai (foto) a făcut, pentru Evenimentul Zilei, o descriere a situației ca martor la această succesiune de evenimente. Ea crede că, de fapt, situația nu este atât de dramatică și că dacă deputații europeni români ar fi uniți ar putea para orice lovitură. „După ce socialiștii europeni au forțat rezoluția cu Ungaria, popularii s-au înfuriat și s-a precipitat discuția pe România. Până la dezbaterea din PE există discuții în comisii. Luni, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, va vorbi despre situație în Comisia pentru libertăți ci vile, justiție și af aceri interne. Totul va decurge conform prevederilor Tratatului”, a afirmat Norica Nicolai.

Președintele Klaus Iohannis este așteptat și el în PE, în 23 octombrie. Scenariul este ca Dăncilă să fie pedepsită în 3 octombrie, iar Iohannis să nu mai fie nevoit să răspundă întrebărilor incomode. Însă, eurodeputații vor încerca să amâne discuția despre România, după ce Dăncilă va fi audiată, pentru sesiunea la care merge președintele. Norica Nicolai a explicat că se încearcă „o frăgezire” a României și dintr-un motiv mult mai grav.

România preia președinția Consiliului UE într -o perioadă grea, când are de gestionat trei dosare mari: Bugetul UE, Brexit și migrația. În plus, în acea perioadă au loc și alegerile pentru PE. Popularii se luptă ca Manfred Weber să fie pr eședinte, se luptă să obțină cât mai mult e locuri. Va fi foarte dificil, este o situație politică inedită”, a spus  Nicolai.

Europarlamentarul a spus că lucrurile sunt clare. Împotriva României vor fi popularii europeni și nemții de peste tot, pentru că ei, indiferent din ce familie politică sunt, votează toți la fel. Și România mai are împotriva ei și câți va români: Monica Macovei, Cristian Preda, Cătălin Ivan și, mai nou, și Marian Jean Marinescu.

 

Români împotriva României

Europarlamentari trimiși de români la Bruxelles au preferat, de-a lungul timpului, „să spele rufele” în public și să atace imaginea țării direct de la tribuna Parlamentului European. Vicepreşedintele ALDE, deputatul Marian Cucşa, spune că unii europarlamentari din opoziție au ca scop denigrarea României pentru a câştig a capital electoral. Acesta a mai arăt at că nu e xistă înțelegere într e eur oparlamentarii r omâni din PE nici măc ar pentru apăr area intereselor țării. Mai mult, ei aleg să se certe, denigrând și mai mult imaginea României.

Vicepreședintele ALDE spune că ghinionul României sunt europarlamentarii ca Monica Macovei, care urmăresc sancționarea țării la nivelul Uniunii Europene. Eurodeputata româncă nu a ratat nicio ocazie să critice România de la tribuna Parlamentului European. Traian Radu Ungureanu, Monica Macovei, Daniel Buda, Marian Jean Marinescu și Cristian Preda au format un adevărat cor și au denigrat permanent România.

Fostul europarlamentar PSD, Cătălin Ivan, la început un critic al Monicăi Macovei, a trecut în tabăra ei. Ivan a lansat o petiție adresată preşedintelui PES şi liderului grupului socialist din Parlamentul European, prin care a cerut excluderea PSD din Partidul Socialiştilor Europeni.

Cristian Preda a cerut Parlamentului European încă din 2017 activarea articolului 7 în cazul României prin suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE. Europarlamentarul acuza atunci existența unei crize a statului de drept la București și cerea sancțiuni.

 

Precedente: Polonia și Ungaria

În 2017, CE a activat pentru prima dată Art.7 din Tratat. A fost sancționată Polonia, după câteva luni de avertismente. Sancțiunea a venit după reformele controversate din justiție. Anul acesta, s-a demarat activarea procedurii împotriva Ungariei. Premierul Viktor Orban nu va mai avea drept de vot în Consiliul Uniunii Europene. Ungaria a fost sancționată pentru politicile duse de Guvernul Orban față de ONG-uri, carențele în ceea ce privește libertatea de exprimare a presei și clientelismul politic. Orban a contestat raportul la Curtea Europeană de Justiție și a susținut că Ungaria a fost sancționată din cauza politicii migrației adoptată.

 

Au plecat cu ideile lor, au venit cu poruncile altora

Împreună cu Viorica Dăncilă, la Bruxelles a fost și președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, care, la rândul său, s-a întâlnit cu lideri europeni. Ambii politicieni români au plecat din țară ca mari fani ai referendumului pentru Familie. La întoarcere, amândoi au declarat că partidele lor nu se mai implică în campania pentru referendum. Liviu Dragnea declara, vineri s eara, că s ocialiștii europeni le-au cerut să se distanțeze de referendum.

Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că ALDE nu se va implica în c ampania pentru r eferendum. „Vom recomanda votanților noștri să voteze propriei conștiințe. În anumite țări din Europa lucrurile au evoluat, aceste căsătorii sunt permise, nu știu dacă și societatea din România va evolua în aceeași direcție”, a declarat președintele Senatului.

La discuția de ieri cu grupul Socialilor și Democraților, Viorica Dăncilă a fost criticată de colegi pentru implicarea partidului în referendumul pentru familie. Aceasta a dat asigurări că social-democrații nu se vor implica în campania pentru referendumul din 6-7 octombrie, deși în țară, liderii PSD au fost cei mai activi susținători ai schimbării constituționale.

 

Ion Cristoiu anunță că Iohannis a devenit un președinte jucător

Jurnalistul Ion Cristoiu  ace o analiză sumbră, pornind de la faptele ciudate petrecute în preajma lui Liviu Dragnea. Suspiciunile unor noi mișcări de forțe sunt întărite de ultimele afirmații ale liderului PSD.

„Domnul Dragnea a pus punctul pe i, știe și el anumite lucruri și anume că în grupul PPE, care e cel mai puternic, se încearcă să mute tunurile de pe Ungaria și Polonia, dar nu numai că sunt în PPE, ci pentru că sunt țări de mult c onsiderate ale O ccidentului, din mult e puncte de v edere, și mută tunurile pe o țară care e România, care nu numai că e condusă de socialiști, dar e România; din ’90 noi am fost oaia proastă a fostului lagăr socialist. Probabil că emoția va fi stârnită de acest vot”, a declarat Ion Cristoiu, marți seară, la Antena 3.

Revenind asupr a subiectului, jur nalistul a oferit, pentru EVZ, lămuriri asupra afirmațiilor sale tulburătoare vizavi de viitorul țării. „E vorba de crearea unei emoții de nivelul unei isterii naționale, printrun vot al Parlamentului European, vizând activarea articolului 7 împotriva României. Din câte se știe, popularii europeni, dominanți în UE și în Parlament, s-au pricopsit cu problema Poloniei și Ungariei. Pe de-o parte, Ungaria și Polonia înseamnă partide care țin de popularii europeni, iar pe de alta, două state demult simpatizate de occident. În aceste condiții, popularii europeni au interesul unei abateri a atenției prin transformarea României în oaia neagră a Uniunii Europene. Pe de-o parte, pentru că România este condusă de un partid socialist, pe de alta pentru că România a fost și este oaia neagră a Estului în politica Occidentului de după 1 989. Un vot în Parlamentul European pentru acti varea Articolului 7 nu înseamnă nimic din punct de vedere practic, deoarece doar Consiliul aprobă asta și Consiliul are ne voie de consens. Din punct de vedere al politicii interne s-a declanșat o isterie națională sub sloganul „PSD ne scoate din UE”, o isterie cu toate notele specifice. Se va vorbi de ridicarea vizelor pentru români, de expulzarea românilor care muncesc în străinătate, lucruri neadevărate, dar R omânia e o țară ușor de manipulat, mai ales când se declanșează o mașinărie. Aceasta ar crea emoția națională pentru uriașe demonstr ații și dacă va fi așa, PSD cade de la guvernare indiferent de majoritatea parlamentară pe care o are. Iar Klaus Iohannis, care și-a făcut un scop al vieții din a prelua el frâiele președenției UE de la 1 ianuarie 2019, e în stare de orice pentru ca la Palatul Victoria să vină un Guvern-marionetă. U n Guvern al meu 2, care po ate fi condus de unul din oamenii săi din PSD”