Comisia Europeană a anunțat declanșarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, alături de alte cinci state membre, pentru nerespectarea prevederilor Directivei 2002/49/CE privind poluarea fonică.
România, somație din partea Comisiei Europene. Poluarea fonică, o problemă nerezolvată
Directiva privind zgomotul are rolul de a monitoriza și de a evalua nivelurile de poluare fonică în zonele cu risc ridicat, precum orașele aglomerate și infrastructurile majore de transport, și de a impune acțiuni pentru reducerea acestora. Printre măsurile recomandate se numără planificarea urbană responsabilă, îmbunătățirea izolației fonice și instalarea de bariere împotriva zgomotului, astfel încât sănătatea publică să fie protejată.
Pentru a respecta cerințele directivei, statele membre sunt obligate să creeze hărți strategice ale zgomotului, care reflectă nivelurile de expunere ale populației în jurul drumurilor principale, căilor ferate și aeroporturilor. Aceste hărți reprezintă un instrument esențial în dezvoltarea planurilor de acțiune care au ca scop diminuarea poluării fonice și a impactului negativ asupra locuitorilor.
Cât timp are România la dispoziție pentru a remedia problemele semnalate de Comisia Europeană
Statele membre trebuie să transmită Comisiei Europene datele relevante privind nivelurile de zgomot și impactul acestuia asupra populației, astfel încât să fie întocmit un raport la nivelul Uniunii Europene. În cazul celor șase state vizate, Comisia a constatat lipsa unor informații complete legate de hărțile acustice strategice și nivelurile de expunere la zgomot, afectând capacitatea de monitorizare și evaluare la nivel comunitar.
Ca urmare a acestor deficiențe, Comisia Europeană a emis scrisori de punere în întârziere către cele șase țări, inclusiv România, acordându-le un termen de două luni pentru a furniza datele lipsă și a corecta problemele semnalate. În cazul în care răspunsul nu este considerat satisfăcător, Comisia poate emite un aviz motivat, ceea ce reprezintă următorul pas în cadrul procedurii de infringement.
Poluare. Sursă foto: Unsplash
Problemele legate de poluarea fonică nu sunt noi
Anul trecut, România, alături de alte state membre, a primit o somație similară legată de neîndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor stabilite de Directiva privind plafoanele naționale de emisii (NEC). Fiecare stat membru are obligația de a respecta aceste angajamente anuale de reducere a emisiilor între 2020 și 2029, urmând ca din 2030 să fie implementate măsuri și mai drastice de reducere a poluării atmosferice.
Comisia Europeană a emis somații în ianuarie 2023 către 14 state care nu au reușit să-și îndeplinească angajamentele de reducere pentru anul 2020, cu privire la unul sau mai mulți poluanți prevăzuți în Directiva NEC. Ulterior, în februarie 2023, statele au transmis inventarele actualizate ale emisiilor pentru anii 2020 și 2021, dar mulți dintre ele nu au reușit să implementeze măsurile necesare pentru a îmbunătăți situația.
După analiza acestor date și a proiecțiilor pentru 2025 și 2030, Comisia Europeană a constatat că nouă state membre, inclusiv Bulgaria și Suedia, nu și-au îndeplinit în continuare obligațiile de reducere a emisiilor. România, de asemenea, a fost criticată pentru lipsa măsurilor adecvate în programul său național de control al poluării atmosferice, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea sa de a respecta cerințele viitoare.
În cazul României, Comisia a evidențiat faptul că măsurile prezentate în planul național de control al poluării din 2023 nu sunt suficiente pentru a atinge obiectivele necesare în materie de emisii de poluanți atmosferici. Aceasta atrage atenția asupra riscului de sancțiuni și intensifică presiunile pentru actualizarea și îmbunătățirea politicilor de mediu.