În România se aud des reacții precum „Lasă că oricum nu mai prind pensia” sau „Lasă că mai am timp până la pensie”, când vine vorba de economii pentru anii bătrâneții. Această atitudine, care nu se regăsește la alți europeni, este cauza unei statistici pe cât de tristă pe atât de îngrijorătoare. 50% dintre români nu au nicio economie pentru bătrânețe. Un expert în economie arată realitatea tristă a țării noastre despre care spune că „îmbătrânește înainte să apuce să fie bogată.”
România, țara în care nu se fac economii
Jumătate din populația României nu are bani puși de-o parte, pentru „zile negre” cum spune o vorbă din popor. Decrețeii, care au ajuns deja la vârsta de 60 de ani, acceptă sărăcia lucie pentru a-și ajuta copiii să studieze sau pentru o casă sau o mașină.
Expertul în economie, Radu Crăciun, membru fondator al Asociației Analiștilor Financiar Bancari, președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat și al BCR pensii, a vorbit deschis despre această realitate care este singulară în Europa.
„Asociația pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) a făcut un sondaj din care a reieșit că 50% dintre români n-au nicio economie pentru bătrânețe, ceea ce e trist. Există mentalitatea asta păguboasă de genul că „lasă că oricum nu mai prind pensia”. Ceea ce e fals. Sau mai e tipul de gândire: „lasă că mai am timp până la pensie, o să văd mai târziu ce fac”. Numai că se trezesc prea târziu”, explică Radu Crăciun pentru Hot News.
Valul va lovi peste 6-7 ani
„Se discută despre demografia negativă, despre faptul că vor fi generațiile de decreței care se vor pensiona în curând…Toată lumea se uită la presiunea pe sistemul public de pensii, ceea ce este corect. Un impact important va exista asupra sistemului public de pensii, pentru că toți acești oameni care astăzi contribuie la sistemul public de pensii, odată cu pensionarea, vor deveni din contributori, oameni care vor încasa bani de la sistemul public de pensii”, spune expertul.
Sursa foto: Pixabay.com
Radu Crăciun apreciază că sistemul de pensii va suferi o presiune uriașă odată cu pensionarea decrețeilor.
„Peste 6-7 ani. Va veni dintr-o dată, valul acesta de pensionări ale decrețeilor, care ți se vor răsfrânge pe sistemul public de pensii, pe sistemul lui de sănătate- despre care iarăși nu vorbim, pentru că acolo nu e vorba doar de bani. Acolo va fi vorba de capacități, de servicii medicale, despre infrastructura…”, explică economistul.
Lipsa propriilor economii, o mare problemă socială
În România, rata sărăciei relative, care măsoară ponderea persoanelor sărace în totalul populației, pentru grupa de vârstă de 65+ ani a urcat în ultimii 10 ani de la 14,4% la 19,5%, potrivit celor mai recente date ale INS.
Specialistul apreciază că se discută foarte puțin despre economiile proprii ale românilor și că nici legislația nu ajută, iar acest aspect poate deveni o mare problemă socială.
„Nu e vorba că muncim prea mult, ci dimpotrivă. Statisticile arată, de exemplu, că vârsta reală de pensionare în România este de sub 60 de ani. Cu cât muncești mai puțin, cu atât acumulezi mai puțină avuție care să te ajute. Cu cât te pensionezi mai repede cu atât vei trăi mai mult la pensie cu o pensie mică”, explică Crăciun.
România, țara în care se muncește cel mai puțin
„Cred că se pierde o fațetă foarte importantă a acestor evoluții: din momentul în care oamenii ies la pensie, ei nu mai economisesc, ci consumă economiile pe care le-au avut. Ori, economiile acelea nu sunt altceva decât capital investit prin intermediul băncilor, prin intermediul fondurilor de pensii private… În momentul în care ei încep să cheltuie aceste economii, dintr-o dată și capitalul disponibil va scădea”, e de părere Crăciun.
Românii lucrează în medie puțin peste 32 de ani și este poporul cu cea mai scurtă durată medie a vieții profesionale, arate datele Eurostat.
Media europeană este de 39 de ani, iar Olanda înregistrează valorile cele mai mari- aproape 44 de ani de serviciu. După Olanda, Suedia (43,1 ani) și Danemarca (41,3 ani) sunt țările în care durata vieții profesionale e cea mai ridicată.
Cele mai mici durate de viață profesională au fost înregistrate în România (32,2 ani), Italia (32,9 ani) și Croația (34,0 ani), arată Eurostat.
„Cred că în primul rând că e vorba de o schimbare profundă de mentalitate, pentru că în imaginea publică, creată inclusiv prin media, seniorii sunt niște oameni obosiți și terminați fizic. Că mare lucru nu mai poți să aștepți de la ei. Haideți să ne uităm un pic în în străinătate, să vedem cam cum arată viața unor seniori din Vest”, spune economistul.