Curtea Internaţională de Justiţie va pune capăt diferendului româno-ucrainean privind platoul continental al Mării Negre.

La Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga începe astăzi procesul privind apartenenţa platoului continental al Mării Negre. Până pe 19 septembrie va avea loc aşa-numita „fază orală“ a procesului. Pledoaria României va fi între 2 şi 5 septembrie, a Ucrainei între 9 şi 12 septembrie. În faza a doua a procesului, România va susţine pe 15-16 septembrie runda secundă de pledoarii şi va prezenta concluziile referitoare la o soluţie de delimitare considerată echitabilă. Ucraina va face acelaşi lucru pe 18-19 septembrie.

După încheierea fazei orale a procedurilor, Curtea Internaţională de Justiţie va avea la dispoziţie o perioadă de până la şase luni până să dea o hotărâre cu caracter definitiv, obligatoriu şi executoriu pentru părţi. În caz că verdictul nu va fi respectat, se poate sesiza Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite care este abilitat să ia măsuri (chiar în forţă) pentru a se asigura de aplicarea deciziei. Astfel se vor delimita, definitiv, frontierele maritime cu implicaţ ii economice ale celor două ţări în Marea Neagră. Disputa a ajuns la Haga fiindcă Ucraina şi România au eşuat în toate negocierele directe. România este cea care a sesizat Curtea, în anul 2004. Satul-fantomă

Instanţa (care ţine de ONU) trebuie să stabilească exact coordonatele geografice ale liniei de delimitare ce separă drepturile suverane de exploatare ale celor două ţări în Marea Neagră. România şi Ucraina au pretenţii comune asupra a 12.000 de kilometri pătraţi, care ascund mai ales resurse energetice (100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 10 milioane de tone de petrol). Această adevărată comoară ar scuti România de importuri timp de 20 de ani. România va fi reprezentată în „faza orală“ a procesului de o echipă condusă de Bogdan Aurescu, director general în Ministerul Afacerilor Externe.

Ucrainenii mizează pe faptul că România le-a cedat Insula Şerpilor (170.000 de metri pătraţi) prin Tratatul politic de bază din 1997. Numai că nu Insula Şerpilor face obiectul procesului, iar conform lui Aurescu ea nu poate influenţa decisiv vreo decizie. Ucraina încearcă să demonstreze că insula este locuibilă, construind un sat-fantomă aici („Satul Alb“). Dintre cei 100 de locuitori, 50 sunt militari ucraineni. Insula a aparţinut României până în 1948, când a fost atribuită fostei Uniuni Sovietice.

ISTORIA CONFLICTULUI

O dispută de pe vremea URSS Înainte de diferendul cu Ucraina, România s-a duelat decenii întregi cu URSS pentru delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră. Negocierile au început în 1967. În 20 de ani au avut loc 10 runde de dialog, rămase fără rezultat. În 1995 au început discuţiile cu Ucraina. Între 1998 şi 2004, s-au purtat nu mai puţin de 34 de runde de negocieri. Pretenţiile Ucrainei la platoul continental sunt chiar mai mari decât cele ale fostei Uniuni Sovietice!

TERMENI

Miza diferendului cu ucrainenii Conform definiţiilor din dreptul internaţional, platoul continental al unui stat reprezintă fundul mării şi subsolul acestuia, începând de la marginea exterioară a mării teritoriale până la maximum 200 de mile marine (370 de kilometri) spre larg. Zona economică exclusivă este suprafaţa şi coloana de apă corespunză toare platoului continental, cu o întindere maximă de 200 de mile marine de la linia de coastă de la care se măsoară marea teritorială.

Markyian Kulyk ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, pentru Radio France International: "Asa cum vedem noi lucrurile, Insula Şerpilor, care e a Ucrainei, are toate caracteristicile necesare, din punct de vedere geografic, e suficient de mare, poate susţine viaţă, există oameni care trăiesc acolo în prezent. Trebuie să aibă platou continental propriu."

Citiţi şi: România cere delimitarea spaţiului maritim