Dobânzile pe care Guvernul condus de Florin Cîțu le plătește pentru împrumuturile pe care le angajează sunt mai mari decât cele însumate ale altor 22 de state europene.
Analistul economic Radu Soviani a prezentat, într-un material publicat pe website-ul soviani.com o situație privind costurile cu împrumuturile la care s-a împrumutat guvernul în luna aprilie.
„Datele Băncii Centrale Europene sunt fără echivoc. Costurile de împrumut ale României sunt în aprilie 2021, de 2,84% pe an, mai mari decât costurile de împrumut însumate ale 22 de state din Uniune.
Costurile însumate ale celor 19 state din Zona Euro, sunt, în aprilie 2021, de 2,23% pe an, 8 state împrumutându-se la dobânzi negative.
Adăugând din statele non-Euro Bulgaria (care se împrumută la 0,14% pe an – de 20 de ori mai ieftin decât România), Danemarca (dobândă zero) și Suedia (dobânză 0,37%), rezultă că România se împrumută la prețuri mai mari decât dobânzile însumate ale 22 de state din Uniunea Europeană (2,84% România vs. 2,74% însumat cele 22 de state din UE).
Mai scump decât noi nu se împrumută nimeni”, a explicat analistul Radu Soviani.
Conform materialului publicat de acesta, în perioada noiembrie 2019 – octombrie 2020, în timpul guvernului Orban, România a împrumutat 18 miliarde de euro. Suma este mai mare decât împrumuturile făcute de statul român în perioada 1990 – 2008, când acestea s-au ridicat la 17,2 miliarde de euro.
Datoria publică a României a crescut
Între timp, a mai scris Radu Soviani, la datoria publica s-au mai adaugat și alte sume. Este vorba despre 28 de miliarde de lei datorie nouă, acumulată în noiembrie și decembrie 2020, adică încă 5,7 miliarde Euro. Alte 14,6 miliarde lei datorie nouă, acumulate în perioada ianuarie - martie 2021, adică încă 3 miliarde de Euro.
„Ceea ce a majorat datoria publică cu aproape 27 de miliarde de Euro, în 17 luni. Adică: de 41 de ori mai mult decât a încasat statul român pe Petrom; de 540 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Petromidia; de 350 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Sidex, ” se mai arată în materialul publicat.
De ce ne împrumutăm la dobânzi foarte mari
Estimativ, a scris analistul economic, creșterea datoriei publice în 17 luni (din noiembrie 2019 până în martie 2021) a reprezentat de peste 5 ori mai mult decât tot ceea ce a încasat statul român prin privatizările de după 1990. Această datorie este finanțată la cele mai mari costuri din UE și chiar mai mari decât cele însumate ale altor 22 de state.
„Polonia, a cărei Banca Centrală este condusă de un fost membru al Solidaritatea (și NU de către un turnător al Securității, ca în România), se împrumută la costuri de 1,55% pe an. Croația la 0,5% pe an.
Acum vă este clar de ce Mugur Isărescu și toate guvernele de după 2015 au făcut tot posibiliul pentru a ne îndepărta de zona Euro? Ca să elimine singurul avantaj financiar pe care îl mai avea în România, în mod real: datoria publică mică, care ar fi permis printre cele mai mici costuri de finanțare din UE (chiar mai jos decât Bulgaria ). Prin gestionarea crizei de sănătate publică și a celei subsecvente, s-au asigurat că acest criteriu se subțiază și dispare.
Acum vă este clar de ce turnătorul Securității Manole a fost doar declarativ pentru ,«aderarea la Zone Euro», când în fapt, alături de celelalte guverne, a făcut tot posibilul să îndepărteze România de zona Euro și de dobânzile mici? Acum vă este clar al doilea motiv pentru care a recompensat-o pe Viorică Dăncilă prin postul de consilier la BNR?
Primul a fost pentru că i-a mai asigurat încă un mandat (și peste 1,2 milioane de Euro, bani albi, pentru încă un mandat de 5 ani guvernator). Al doilea, pentru că prin politicile aplicate, a îndepărtat România de zona Euro”, a mai scris Radu Soviani.
Viorica Dăncilă a îndepărtat România de zona Euro
Potrivit celor arătate de acesta, politicile aplicate de guvernul condus de Viorica Dăncilă și de Orlando Teodorovici au îndepărtat România de îndeplinirea criteriilor de convergență pentru aderarea la zona Euro. Acest lucru au făcut ca și dobânzile de împrumut să fie mai mari.
„Cum să o iei consilier pentru «aderare la Zona Euro», în condițiile în care, sub mandatul ei a îndepărtat România de criteriile de aderare și de dobânzile mici?”, se întreabă retoric Radu Soviani.
Comentarii despre anunțul privind creșterea economică
În acest context, analistul economic comentează estimările optimiste ale premierului Florin Cîțu cu privire la creșterea economică a României, de 9%, în 2021. Florin Cîțu a declarat la Radio Guerilla că economia a reușit, într-un singur an, să recupereze ce s-a pierdut în timpul pandemiei.
,,Am reușit într-un an de zile să recuperăm tot ce s-a pierdut din cauza pandemiei. Suntem «cam» singura țară din Uniunea Europeană. Media europeană arată că în UE avem o scădere în primul trimestru. România nu numai că a avut cea mai mare creștere economică, dar celelalte țăro au avut un trimestru negativ, pe scădere. (…) Economia va crește în acest an mult peste așteptări, între 6 și 9%”, a declarat premierul Florin Cîțu.
În articolul publicat, Radu Soviani arată că raportările statistice care indică divergențe față de Uniunea Europeană reprezintă un semnal de alarmă.
„Unu: pentru mine, faptul că raportarea statistică («pe surse alternative» ale INS) indică divergență față de toată Uniunea Europeană, se concretizează un semnal de alarmă, nu de euforie. Ceva este în neregulă, de fapt mulți ceva sunt în neregulă.
Florin Citu prezinta în plenul Parlamentului, Planului Național de Redresare și Reziliență și participa la dezbaterea acestui document
Doi: În trimestrul IV (când România a raportat creștere economică de +4,6% față de trimestrul anterior), analiștii financiari bancari estimau o creștere de 0,5-1%, și a fost de 10 ori mai mare. Au înnebunit brusct TOȚI analiștii financiari-bancari sau ceva este în neregulă?
Trei: În trimestrul I 2021, aceiași analiști au estimat o creștere de 0,5-1%. A ieșit de 2,8%. De până la 6 ori mai mare decât anticipațiile. Mulți ceva este în neregulă. Și încă ceva: Premierul Florin, care împrumută România la cele mai mare dobânzi din Uniunea, ne spune să ne pregătim pentru o creștere economică de 9%, pentru că ei au reușit să recupereze, «tot ce s-a pierdut». Ei. Populația?”, a mai scris Radu Soviani.