CFA România avertizează că economia va continua să încetinească în 2025, existând chiar riscul de a intra în recesiune. Prognozele analiștilor pentru creșterea economică din acest an au fost revizuite în scădere, ajungând la 1,7%, semnificativ sub valorile estimate anterior.

Pentru 2025, economia României este anticipată să crească cu doar 1,1%, reflectând un pesimism tot mai mare în rândul specialiștilor. De asemenea, analiștii unor bănci majore și-au ajustat și ei în jos estimările de creștere economică, indicând o preocupare crescândă în mediul de afaceri cu privire la performanțele economice modeste.

Risc de recesiune în 2025. Avertismentul specialiștilor

Analiștii CFA anticipează și o creștere semnificativă a impozitării în 2025.

„Impozitarea este, fără îndoială, cel mai mare factor necunoscut pentru exercițiul fiscal 2025, având în vedere schimbarea de guvern care va avea loc în decembrie 2024. Ne așteptăm la o creștere semnificativă a impozitării în exercițiul fiscal 2025, din cauza deficitului bugetar mare, care se preconizează că vă atinge 7,3% în acest an”, se arată în raportul CFA.

Informații contradictorii despre vreme. Prognoza meteo pentru 22 decembrie

Cea mai rea veste pentru șoferi. Se întâmplă de la 1 ianuarie 2025

Creșterea economică a României este estimată să fie între 1,5% și 1,7% din PIB în 2024, însă pentru 2025 se așteaptă o încetinire semnificativă. Această reducere a ritmului de creștere este atribuită scăderii consumului, necesității de reducere a deficitului bugetar, care ar putea determina majorări de taxe, și unei cereri externe slabe, conform analizei economice.

Creșterea impozitelor nu va putea fi evitată

România se confruntă cu o prognoză de creștere economică sub 2% din PIB pentru 2025, iar aceasta ar putea fi cea mai slabă performanță din regiune, conform unui raport al UniCredit Bank. Implementarea celui mai mare pachet de ajustare fiscală din Europa Centrală și de Est este esențială, dar dacă planurile de ajustare vor fi diluate sau sub așteptări, țara riscă să fie retrogradată de agențiile de rating. În plus, creșterea impozitelor este considerată inevitabilă, iar cele mai probabile măsuri vor viza TVA-ul, accizele și impozitarea bunurilor și a microîntreprinderilor.

UniCredit Bank estimează că una dintre măsurile fiscale care ar putea fi implementate este o creștere de două puncte procentuale a ratei principale a TVA-ului pentru bunuri și servicii, însă această ajustare ar putea avea loc doar din a doua jumătate a anului 2025.

În același timp, INS a publicat statistici care indică o scădere a producției industriale în perioada ianuarie - august 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, înregistrând o scădere de 2% ca serie brută și de 1,4% ca serie ajustată sezonier.

Această combinație de scăderi economice și măsuri fiscale suplimentare sugerează o încetinire semnificativă a economiei, în special în contextul în care consumul intern și cererea externă vor rămâne la niveluri reduse.

Riscul de recesiune evidențiat și de S&P

Creșterea accelerată a salariilor și pensiilor în România a dus la o majorare semnificativă a importurilor, afectând echilibrul balanței comerciale și contribuind la adâncirea deficitului bugetar, care se estimează că va depăși 7% din PIB în acest an. Agenția de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P) avertizează asupra acestor evoluții și subliniază riscurile pe care le prezintă pentru competitivitatea economiei românești. În plus, politica fiscală după alegeri rămâne incertă, ceea ce adaugă o notă de nesiguranță asupra evoluției economiei în 2024.

S&P și-a revizuit prognoza de creștere economică pentru România la 1,6% pentru 2024, mult sub așteptările inițiale de 3%. Consumul intern, alimentat de majorările salariale și de pensii, continuă să fie principalul motor al economiei, dar, în același timp, pune presiune pe competitivitate și crește dependența de importuri. În ciuda acestor creșteri, piața muncii a rămas robustă, cu un nivel scăzut al șomajului și o stabilitate a ocupării forței de muncă. Investițiile, în special în sectorul public, sunt susținute în continuare de fondurile UE, în special în domeniul infrastructurii de transport.

Cu toate acestea, exporturile României au avut o evoluție modestă, în parte din cauza încetinirii economice din Germania, cel mai important partener comercial al țării. Creșterea rapidă a salariilor, deși benefică pentru consumul intern, a ridicat semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea competitivității economice pe termen lung, în contextul unei piețe globale mai puțin favorabile.