România, a treia cea mai mare rată de șomaj din UE. Din ce trăiesc tinerii

România, a treia cea mai mare rată de șomaj din UE. Din ce trăiesc tinerii Șomaj. Sursa foto: Arhiva EVZ

O treime din absolvenții români de studii superioare nu își găsesc loc de muncă după ce termină facultățile. România are a treia cea mai mare rată de șomaj din Uniunea Europeană, iar cei mai afectați sunt tinerii.

În 2022, 82% dintre tinerii absolvenți cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani din UE erau angajați, potrivit datelor Eurostat publicate în urmă cu câteva zile, care subliniază faptul că din 2014 până în 2022, rata de ocupare a acestui grup a crescut cu 7 puncte procentuale (pp), arătând o tendință de creștere consistentă întreruptă doar de pandemia de COVID-19.

Rata ocupării forței de muncă în 2022 a marcat un nou vârf, depășind maximul anterior de 81% atins în 2018, o rată care a rămas neschimbată în 2019.

S-a constatat că rata de angajare a proaspăt absolvenți de sex masculin a fost mai mare decât cea a proaspăt absolvenți de sex feminin. Cu toate acestea, în 2022, decalajul a fost redus la 2 puncte procentuale, marcând cea mai mică disparitate înregistrată în intervalul de opt ani din 2014 până în 2022. Între timp, cea mai mare disparitate între 2014 și 2022 a fost înregistrată în 2019 (4 pp). Femeile și bărbații tind să studieze domenii diferite - de exemplu, o proporție mai mare de studenți la știință și tehnologie tind să fie bărbați.

Ne puteți urmări și pe Google News
România, a treia cea mai mare rată de șomaj din UE. Tinerii n-au loc de muncă

Sursa foto: Arhiva EVZ

România, pe ultimele locuri

În 2022, la nivel național, ratele de ocupare a proaspeților absolvenți au fost cele mai ridicate în Luxemburg și Țările de Jos (ambele 93%), Germania (92%) și Malta (91%). Cele mai scăzute rate au fost raportate în Italia (65%), Grecia (66%) și România (70%).

Care este explicația

Daniel David, psiholog și rectorul Universității Babeș Bolyai din Cluj, a declarat că practica de specialitate nu este suficientă pentru dobândirea de cunoștințe și că există diferențe între facultățile din România și între cele din alte țări.

„Atât în învățământul românesc, dar și european și internațional, oamenii și-au dat seama că nu este de ajuns practica de specialitate pentru dobândirea de cunoștințe și au venit cu ideea învățământului dual. Programul este organizat de universitate sau de o școală, alături de companii care desfășoară activități de practică, astfel încât integrarea cu piața muncii este mai puternică și cunoștințele procedurale se învață mai intensiv”, declară Daniel David.