ANCHETĂ. În ultimii ani, mai mulţi membri ai Mafiei italiene, condamnaţi inclusiv pentru crime, şi-au găsit refugiul în „braţele” comunităţii de afacerişti din ţara noastră.
Cosa Nostra, Camorra, Sacra Corona Unita - pe scurt temuta mafie italiană - îşi găseşte frecvent refugiu în România. În ultimii zece ani, aproximativ 30 de membri importanţi ai fiecăreia dintre aceste mari familii mafiote au fost arestaţi aici.
„Fluxurile criminale se extind în Europa de Est (...), clanurile vizează nu doar traficul cu fiinţe umane, arme, droguri, transporturi sau construcţii, ci şi afacerile cu petrol”, explica, anul trecut, jurnalistul italian Roberto Saviano, un om „vânat” acum de Camorra în urma dezvăluirilor sale.
Pentru mafia italiană, Europa de Est înseamnă, de fapt, România, a declarat ieri pentru EVZ şi ataşatul cu afaceri interne al Italiei la Bucureşti, Paolo Sartori. Potrivit acestuia, membri importanţi ai „familiilor” s-au refugiat la noi, după aderarea la UE. „În ultimii ani, în România au fost arestaţi zeci de membri ai mafiei. Giuseppe Scuderi - condamnat pe viaţă pentru omor calificat, trafic de arme şi deţinere şi folosire de arme provenite din trafic - este doar ultimul caz. Face parte din clanul Cursoti, din Catania (membru al Cosa Nostra), a venit în România în 2007 şi trăia aici pe banii «familiei », sub numele Vincenzo Cristaldi. În Peninsulă e acuzat că a torturat şi a ucis un membru al clanului care ar fi divulgat informaţii poliţiei. La noi era doar «un băiat cumsecade».De altfel, toţi sunt văzuţi aşa, pentru că ştiu să se «ascundă» bine”, explică unul dintre poliţiştii români care au participat la capturarea mai multor membri ai mafiei italiene. DE CE ALEG MAFIOŢII ROMÂNIA
Paolo Sartori: „Sunt ajutaţi de comunitatea italiană de aici”
De ce aleg mafioţii italieni România, şi nu Bulgaria spre exemplu? Explicaţiile sunt foarte simple, crede Paolo Sartori. „În primul rând, comunitatea italiană de aici e mare şi găsesc, de fiecare dată, pe cineva care să-i sprijine. În plus, limba este foarte asemănătoare şi o pot învăţa uşor. Apoi, e vorba de spiritul latin al poporului român, care-i ajută să se adapteze şi să se integreze uşor în comunitate. Şi, nu în ultimul rând, faptul că România este un stat membru UE, nu au nevoie de viză pentru a ajunge aici, iar controlul la frontiere nu e atât de sever. (...) Cât despre atracţia pentru românce, aceasta nu e general valabilă. Scuderi e căsătorit cu o italiancă ce l-a însoţit în România”, arată râzând Sartori. Explicaţiile ofiţerului italian sunt susţinute şi de poliţiştii români. Care adaugă: „De fapt, comunitatea italiană e cea mai importantă. Banii organizaţiilor mafiote le asigură întotdeauna sprijin. Dacă nu-şi deschid «afaceri » aici, sunt, pur şi simplu, sponzorizaţi de «famiglia». Iar cei care-i ajută sunt întotdeauna persoane aparent cinstite sau, mai bine spus, o bligatoriu cu cazierul curat”.
Întâmplător sau nu, fiica proprietarei apartamentului unde a stat Giuseppe Scuderi, timp de patru ani, până să fie „ridicat” luni de poliţişti, se pare că are legături cu un cetăţean italian. Cel puţin asta spun unii vecini din blocul C14, din Romancierilor, oameni care au stat pe aceeaşi scară cu „Vincenzo”. Un tip ce li s-a părut simpatic.
Un tip politicos
Scuderi n-a lăsat nicio clipă impresia că era altceva decât un italian cumsecade. Să luăm de exemplu cazul Ionicăi, vecina de vizavi. Femeia povesteşte, cu lux de amănunte, cum a tot intrat prin apartamentul deloc pretenţios unde „Vincenzo” stătea cu chirie, alături de Rita, soţia lui. „Avea probleme cu caloriferul şi când mă mai vedea spunea: «La mine, brrr!». Un tip foarte de treabă. Soţul meu e croitor şi Vincenzo mai aducea la ajustat hainele. Tot timpul era vesel, bătea palma aşa cu soţul. El e mai în vârstă şi, de când a văzut la televizor ştirea cu arestarea, nu mai deschide uşa la lume”, spune Ionica. De Sărbători, i-a dus lui „Vincenzo” câteva sarmale şi o cutie cu bere. „S-a bucurat!”, continuă ea. O altă vecină, Ramona, stă mai mult ascunsă în spatele uşii când povesteşte că soţia mafiotului comanda produse „Avon” de la ea. „A venit ieri pe la mine să-mi aducă banii. Nu părea supărată. A râs chiar! Apoi, am văzut în ziar ce şi cum”, spune vecina. Şi ţine să adauge că nu prea vorbea italianul. Dar era mereu politicos. „Cu mine vorbea! Era drăguţ!”, sare cu gura fiica ei de vreo 10 ani. „Vincenzo” o mângâia uneori pe creştet. Şi soţia administratorului de bloc este uimită de „dezvăluirile apărute în presă”. A fost prin apartamentul unde se ascundea „Vincenzo”, cu nişte probleme la calorifer.
„Nu părea nimic ciudat. Chiar stăteau în nişte condiţii modeste, nu poţi să crezi că aveau bani. Spunea că e în afaceri cu construcţii. Mai mergea la cazinou, băga mărunţis la aparate. Ştiu că atunci când a fost arestat de la cazinou mai era un vecin acolo. Care, când a văzut faza, recunoscându-l, a plecat imediat, să nu care cumva să-i ia şi lui poliţia buletinul”, explică femeia. Conchide: nimeni nu prea l-a cunoscut pe italian.
DOSARE
Urmele Mafiei prin România
Martie, 2007. Antonio Constantini - lider al Sacra Corona Unita (una dintre cele mai puternice organizaţii mafiote din sudul Italiei) a fost capturat la Craiova, după şase ani de la momentul în care se refugiase în România. Constantini era urmărit internaţional, având de executat o pedeapsă de 21 ani, 4 luni şi 2 zile de închisoare pentru instigare la omor deosebit de grav, deţinere ilegală de armament şi apartenenţă la un grup mafiot.
Iulie, 2007. Un asasin italian, membru al Camorra, reţinut de auto rităţile române la Sibiu, a fost expulzat, sub escortă militară. Mario Pascale a fost „săltat” din localitatea Dumbrăveni, în baza unui mandat european de arestare emis de autorităţile italiene din Salerno, pentru omor deosebit de grav şi apartenenţa la un grup mafiot, fapte pedepsite cu închisoare pe viaţă în Italia. Românca alături de care locuia susţinea că nu a bănuit nicio clipă cine este partenerul ei.
Februarie, 2009. Paolo Romagnoli - unul dintre membrii importanţi ai Camorra - a fost capturat în Bucureşti. Acuzat de autorităţile italiene de şantaj şi spălare de bani, Romagnoli locuia din 1994 în România, unde deţinea o firmă-fantomă prin care a spălat banii grupării criminale.
Un alt caz în care poliţiştii români s-au implicat a fost arestarea, în 2004, la Cracovia (Polonia) a „numărului 2” al temutei Camorra, Francesco Schiavone. Acesta trecea des prin România, unde stătea perioade lungi la Bârlad, alături de iubita sa româncă. Poliţiştii l-au prins urmărind-o luni la rând pe femeia alături de care trăia mafiotul.