Tehnologia 5G este prezentată ca un salt uriaş, de la gadgeturile din buzunarul nostru, precum telefonul mobil, la coordonarea şi conexarea unor întregi industrii. Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii a lansat, zilele trecute, „Strategia Naţională pentru implementarea 5G în România”. Prin noua sa strategie legată de 5G, România pare să se angajeze foarte ambiţios. Este un document elaborat de un grup vast de experţi, începând cu cei din Ministerul Comunicaţiilor, de la ANCOM, din sistemul naţional de apărare şi siguranţă naţională, plus cei din administraţia publică locală, adică reprezentanţi ai judeţelor, oraşelor şi comunelor.

Actualul Executiv, prin programul său de guvernare, vrea ca până în 2020 să fie parcurse toate etapele necesare pentru ca tehnologia 5G să devină operaţională. Începând cu vânzarea licenţelor 5G şi încheind cu infrastructura necesară acestei tehnologii.

Se vorbeşte de atâta timp despre conceptul oraşelor inteligente, cu toate componentele lor de servicii. Apoi transportul în comun, mai sigur. Comunicaţiile în variantă instant, de data asta. Şi în domeniul medical se vor face progrese, dacă e vorba de conclucrarea între medici care se află la mari distanţe unul de altul, în ceea ce priveşte efectuarea unor operaţii complicate. Activitatea porturilor şi aeroporturilor va fi mai bine coordonată. Sunt doar câteva dintr-o multitudine de exemple. Toate aceste elemente care fac parte din viaţa noastră pot fi uşor administrate prin tehnologia 5G.

 

Comuna Floreşti, primele teste din Europa

În comuna Floreşti din judeţul Cluj a fost testat, în vara acestui an, noul sistem 5G, proiect în care a fost implicat un mare operator de comunicaţii din ţara noastră. De reţinut că a fost primul test de acest fel din Europa. În test au fost conectate atât familii, cât şi agenţi economici din această localitate, cât şi autorităţile locale. Aceştia au fost încurajaţi să utilizeze la maximum diverse aplicaţii, în paralel, având un consum mare de resurse. Rezultatele indică o creştere semnificativă a vitezei reţelei de Internet.

Comuna Floreşti a fost aleasă din mai multe considerente. Unul e legat de populaţia numeroasă, fiind comuna cu cea mai mare creştere demografică din România ultimilor zece ani. Apoi aici există şi case la curte, dar şi blocuri, deci diverse forme de construcţie. Pe de altă parte, operatorul de telecomunicaţii arată că România a fost ea însăşi aleasă, pe plan european, pentru acest prim test, având în vedere că ţara noastră se află în topul continental, în privinţa amplitudinii şi vitezei Internetului.

Ca atare, în localitatea Floreşti au fost instalate antene şi alte componente, spune Ştefan Boia, administratorul public din Floreşti. În acest fel a fost măsurată viteza undelor în configuraţia terenului şi a construcţiilor. Atât familiile care au uitilizat noua tehnologie, cât şi agenţii economici, s-au arătat mulţumiţi de rezultate.

 

O viteză de zece ori mai mare

Dacă e vorba despre comunicaţii şi Internet, se poate spune că istoria a curs cu mult mai repede etapele dezvoltării, faţă de alte domenii. De pildă, 1G a însemnat că puteam să vorbim la telefonul mobil, 2G a adus în viaţa noastră mesajele prin sms, 3G a deschis uşa către Internet, 4G înseamnă imagini video. Iar 5G le uneşte pe toate, conferindu-le o viteză de zece ori mai mare. Asta ar putea fi o definiţie cât se poate de simplă a evoluţiei.

Cât priveşte Strategia românească în priviţa 5G, în acest document se arată atât viziunea strategică pe care ţara noastră o are în legătură cu dezvoltarea infrastructurii, prin utilizarea noii tehnologii, la care se adaugă aportul la bugetul de stat, cât şi beneficiile în plan social, prin crearea de noi locuri de muncă.

Ce promit autorităţile române

„5G va însemna o adevărată revoluție industrială și o șansă de a reduce decalajele de dezvoltare din România. Studiile arată că efectele implementării 5G se vor vedea în economia românească prin generarea de venituri de peste 4,7 miliarde de euro, crearea a peste 250.000 de locuri de muncă și creșterea cifrei de afaceri din industrii inteligente de la 3,7 miliarde de dolari în 2020, la 9 miliarde de dolari în 2026. Ne propunem ca, până în anul 2025, toate centrele urbane, autostrăzile și căile ferate modernizate, porturile și aeroporturile internaționale să fie acoperite cu noua tehnologie. De asemenea, pentru maximizarea beneficiilor socio-economice, dorim să avem şapte proiecte pilot, distribuite pe întreg teritoriul țării”, se arată extrem de optimist Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM, cu ocazia lansării acestei strategii naţionale.

 

Te-ar putea interesa și: