Se vorbește răspicat că românii au înfiintat Țară Șepenicului – vechiul nume al județului Cernăuți. Dar cu timpul a intervenit o schimbare.
„Marile moșii boierești și mănăstirești având nevoie de brațe de muncă, făceau să se importe, cu permisiunea domnului țării, elemente străine de oriunde. Profitorul de căpetenie a fost elementul măluros din Polonia.
Astfel avu loc prima împestrițare etnică a populației. Iar invazia elementului măluros din învecinata Galitie deveni mai puternică în timpul ocupației austriece, când hotarul țării a fost mutat de la Sniatin la Suceava și când Bucovina a fost unită cu Galiția.
Ne puteți urmări și pe Google News
Cu toate acestea, stăruie înca astăzi, în satele parțial înstrainate un număr mare de vechi familii românesti, răzăsești, stapânitoare de vaste pământuri și păstrătoare de veche tradiție româneasca.
Sunt sate care au rezistat invaziei, ramânând curat românesti pâna în ziua de astăzi.
Familii boierești
Tradiția culturală româneasca a județului e foarte veche. Afară de instaurarea de către români a primei stapâniri politice durabile, care nu s-a putut înfaptui fără un corolar cultural, mai multe familii boierești își trăgeau originea de aici.
Citește și Trecerea lui Aron Pumnul în Bucovina
Nu menționăm decât pe Miron Costin și Ioan Neculce, ale căror familii erau originare din Cernăuți. Însasi familia Mușat cu admirabilii ei reprezentanți Alexandru cel Bun , Ștefan cel Mare și Petru Rareș, vine din satul Sipenit.
Familia Hurmuzachi, facând un timp din moșia ei Cernauca, locul de întâlnire al literaților moldoveni, a înteles să continue această tradiție românească”, aflăm din Țara Românească, Volumul II, al Enciclopediei României, editura Imprimeriei Naționale, 1938, lucrare elaborată sub conducerea prof. Dimitrie Gusti .
Mușatinii se trăgeau din Șipeniț
Recomandările noastre
