Actualitate
România, pe ultimul loc în UE în privința cheltuielilor privind cercetarea și dezvoltarea. La jumătate față de Bulgaria
Cercetători Republica Moldova. Sursa foto: Arhiva EVZ Conform datelor publicate, luni, de Eurostat, statele membre ale Uniunii Europene (UE) au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare (R&D) în 2020, echivalentul a 2,3% din PIB. România, care anul trecut a alocat pentru acest domeniu doar 0,47% din PIB, se află pe un nedorit ultim loc între aceste țări.
În timp ce Belgia şi Suedia au alocat, anul trecut, 3,5% din PIB pentru cercetare, urmate de Austria (3,2%) şi Germania (3,1%), un număr de şase state membre alocă mai puţin de 1% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare: Cipru, Bulgaria şi Slovacia (toate cu aproximativ 0,9% din PIB), Malta şi Letonia (ambele cu 0,7% din PIB) şi România (0,47% din PIB).
Conform statisticii, în ultimii zece ani, ponderea în PIB a cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare a crescut în UE de la 2% în 2010, până la 2,3% în 2020. Această creştere este rezultatul faptului că sumele alocate pentru R&D au crescut în 24 de state membre (inclusiv în România), singurele scăderi fiind consemnate în Finlanda, Irlanda şi Luxemburg.
Țările europene cu cea mai însemnată creștere
Cele mai mari creşteri au fost înregistrate, totuşi, în Belgia (de la 2% din PIB în 2010, până la 3,5% din PIB în 2020), Grecia (de la 0,9% din PIB în 2010, până la 1,5% din PIB în 2020), Polonia şi Cehia (ambele cu o creştere de 0,7 puncte procentuale).
Ne puteți urmări și pe Google News
Eurostat subliniază că sectorul de business a continuat să fie principalul în care sunt cheltuite fondurile pentru cercetare şi dezvoltare, acesta fiind responsabil pentru 66% din totalul cheltuielilor pentru R&D în 2020, urmat de sectorul învăţământului superior (22%), sectorul guvernamental (12%) şi sectorul privat non-profit (1%), scrie Agerpres.
În plină criză generată de pandemie, economiile lumii se concentrează pe stimularea investițiilor în cercetare-dezvoltare care să ajute, pe de o parte, la rezolvarea situației medicale (medicamente, vaccinuri, aparatură performantă) și, pe de altă parte, la dezvoltarea economică din care să se realimenteze bugetele epuizate de măsurile adoptate pentru a limita efectele restricțiilor impuse în majoritatea domeniilor. România, însă, reușește cu greu să popularizeze chiar și facilitățile existente în domeniu, astfel încât să fie accesate de mai mulți contribuabili.
Multe țări europene tratează cu prioritate domeniul cercetării-dezvoltării prin atragerea de fonduri europene.
În România, sintagma „cercetare-dezvoltare” este menționată frecvent în Planul Național de Investiții și Relansare Economică, dar potrivit statisticilor stăm foarte rău la acest capitol.
Recomandările noastre
