Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România într-un dosar extrem de sensibil. Cele câteva mii de euro pe care Bucureștiul îi scoate din pușculiță pălesc în comparație cu posibilele implicații ale acestui proces.
Prinţul Paul de România, “finul” preşedintelui Traian Băsescu, va primi “compensaţii morale” în valoare de 9500 de euro şi recunoaşterea faptului că justiţia română i-a alterat dreptul la un proces echitabil. Statul român este acuzat că a tergiversat nepermis de mult rezolvarea diferendului iscat de Carol Mircea Grigore de Hohhenzollern, fiul nelegitim al lui Carol al II-lea, fratele vitreg al Regelui Mihai, tatăl lui Paul Lambrino şi luptătorul neobosit pentru recunoaşterea descendenței sale monarhice. Considerând că “o procedură juridică iniţiată în urmă cu peste 15 ani şi nesoluționată până în prezent reprezintă un termen prea lung”, judecătorii de la CEDO i-au dat câştig de cauză lui Paul de România, obligând Bucureştiul să-i plătească acestuia 9500 de euro şi să accelereze rezolvarea speței. Chestiunea în cauză este una extrem de sensibilă pentru statul român: Carol Mircea Grigore Lambrino, primul fiu al lui Carol al II-lea, a încercat toată viaţa să obţină recunoaşterea statutului său regal. Decedat în 2006, după ce obţinuse deja permisiunea de a purta titlul de Hohenzollern, vlăstarul nelegitim al ultimului monarh român interbelic n-a reuşit însă niciodată să primească din partea României postcomuniste certificatul de moştenitor. Cu alte cuvinte, deşi s-a considerat îndreptăţit, Carol Mircea de Hohenzollern n-a beneficiat de statutul care i-ar fi permis să revendice proprietăţi ale Casei Regale. Averea Casei Regale, o afacere în doi? Fiul lui Carol Mircea, Paul Lambrino, autointitulat Paul de România, a continuat demersurile tatălui său, obţinând acum o recunoaştere formală din partea CEDO a faptului că familia sa nu a beneficiat de condiţiile unui proces echitabil. Practic, imediat după 1990, urmaşii din partea Lambrino ai lui Carol al II-lea au încercat să obţină recunoaşterea a două sentinţe favorabile lor, obţinute în tribunale din Portugalia şi Franța (în 1955 şi 1957). Saga judiciară a fost foarte aproape de final în 1995, când un tribunal din Teleorman l-a pus în drepturi pe Carol Mircea de Hohenzollern. Regele Mihai, moştenitorul oficial al lui Carol al II-lea, a făcut însă recurs la acea decizie, iar diferendul a rămas viu până în prezent. Un verdict definitiv al justiţiei române, favorabil lui Paul de România, care continuă lupta legală iniţiată de tatăl său, i-ar oferi acestuia dreptul de a revendica o parte din proprietăţile Familiei Regale. În plus, l-ar plasa pe picior de egalitate în raport cu unchiul său vitreg, Regele Mihai.
- Carol al II-lea s-a căsătorit pentru prima oară la Odessa pe 31 august 1918, sfidând statutul Casei Regale, cu Ioana Maria Valentina Lambrino, cunoscută ca "Zizi", fiica unui general român. Căsătoria a fost anulată printr-o sentință extrem de controversată a Tribunalului Ilfov, în ianuarie 1919, dar relaţia dintre cei doi a continuat şi ulterior s-a născut un fiu ilegitim, Mircea Grigore Carol Lambrino. Ulterior, Carol al II-lea s-a căsătorit, la Atena, cu Prinţesa Elena a Greciei şi Danemarcei. În cadrul acestei căsătorii s-a născut pe 25 octombrie 1921, Prinţul Mihai, ultimul monarh român.
- Carol Mircea Grigore Lambrino și-a dedicat viaţa pentru a i se recunoaşte legitimitatea ca fiu al lui Carol al II-lea. În 2003 justiţia i-a permis să poarte numele de Hohenzollern.
- Paul de România, oficial Paul-Philippe de Hohenzollern, susţine că este adevăratul succesor la tronul regal.
- Preşedintele Băsescu este naşul de botez al lui Carol Ferdinand de România, fiul Liei şi al lui Paul Lambrino. “Traian Băsescu face un gest istoric, acceptând să devină părintele spiritual al lui Carol Ferdinand", a mărturisit prinţul Paul la data evenimentului, pe 22 mai 2010.
Recomandările noastre
