Lovitura năprasnică administrată de DNA lui Adrian Duicu, preşedintele C.J. Mehedinţi, şeful filialei judeţene a PSD, unul dintre baronii locali reprezentativi pentru caracterul PSD de Grup Infracţional Organizat, a scos la iveală o incredibilă reţea mafiotă prin care statul era jefuit cu sistemă.

Despre această rețea mafiotă, despre baronul local Adrian Duicu, fost muncitor la o pompă de benzină, devenit peste noapte absolvent a nu mai puți de 5 facultăți, plus Colegiul Național de Apărare, presa a scris multe articole, toate semnificate de disperarea muncii în zadar. A venit acum rîndul să scrie (rechizitorii!) și DNA, unul dintre cei mai importanți producători de știri din România. Luarea la bani mărunţi a unui baron local de către DNA nu e o noutate. În ultimul timp, aşa cum arată un bilanţ întocmit de un ziarist ager, mai mulţi lideri locali ai PSD, porecliţi baroni locali pentru puterea lor de viaţă şi de moarte asupra iobagilor care sînt locuitorii judeţului, au fost luaţi pe sus şi aduşi la Bucureşti, la DNA. Toţi, fără excepţie, au dat naştere aceluiaşi scenariu. Pentru că poliţiştii din judeţ n-au curaj nici să treacă prin faţa Palatelor de care beneficiază Baronul, a fost nevoie de venirea în judeţ a poliţiştilor de la Bucureşti. Ajunşi la DNA, toţi rîtanii PSD  au prins a-l  acuza pe Traian Băsescu de răzbunare politică., Seara, toţi au beneficiat de lacrimile lui Mihai Gâdea, la Antena 3, vătaful lui Dan Voiculescu, personajul cel mai interesat în terfelirea Justiţiei. În cazul Mehedinţi, Operaţiunea DNA ne aduce o premieră: Pentru prima dată sînt anchetaţi nu numai Baronul local, ci şi funcţionarii din fruntea instituţiilor statului din judeţ. De la şeful IPJ pînă la managerul Spitalului Judeţean. Ce ne spune asta din punct de vedere social-politic? Ne confirmă ceea ce am avertizat, în ziare şi la televiziuni, de ceva timp încoace. România, membră a UE şi a NATO, nu e un stat unitar, ci o Federație de judeţe - stat, transformate în feude de ciocoii  PSD. La nivel central sînt invocate notele definitorii ale democraţiei, de la libertatea presei pînă la voinţa Poporului exprimată prin vot. În cadrul fiecărui judeţ-stat, nu există nici măcar democraţia de faţadă. Democraţia e o realitate a vremurilor moderne. Judeţele-stat PSD se află undeva în trecut, în Evul Mediu, cînd Feudalul avea drept de viaţă şi de moarte asupra iobagilor din cuprinsul feudei. Privind tabloul celor anchetaţi de DNA ca făcînd parte din reţeaua lui Adrian Duică, vom avem explicaţii la următoarele realităţi postdecembriste: 1) PSD e singurul partid care beneficiază de un electorat constant de 30-40%, care-l face de decenii principalul partid al ţării. Acest electorat e adus la vot pentru a alege PSD graţie reţelei baronului local, alcătuită din şefi ai instituţiilor statului şi primari. Cînd întreg judeţul e în mîna Barosanului PSD, cetăţenii depind crucial de Partidul- Stat. Cum să nu iasă ei la vot pentru PSD ca oile deja tunse. 2) În judeţele-stat nu există Opoziţie, Presă liberă, alegeri libere. Cum să fii politician din Opoziţie cînd viaţa ta depinde de Reţeaua Mafiotă a baronului PSD? 3) Neîncrederea în democraţie, în statul de drept a unei mari părţi a cetăţenilor. Democraţia se verifică în viaţa de fiecare zi. Într-un judeţ-stat, cetăţeanul nu experimentează democraţia, ci autoritarismul feudal. 4) Adevărata Corupţie se întîlneşte în judeţele-stat şi nu la nivel central. Existanța județelor-stat constiuie la ora actuală cea mai gravă amenințare la adresa României ca stat, ba chiar la adresa ființei naționale. Chiar și dacă PSD ar pleca de la Putere, județele-stat ar rămîne. În afară de campania DNA de asanare a spațiului românesc prin înhățarea rîtanilor PSD și băgarea lor la pușcărie, o soluție ar fi limitarea mandatelor de primari și de Consilii Județene la două. Pentru că baronii locali PSD au apărut și s-au înrădăcinat în județe pe fondul rămînerii la putere din 1990 pînă azi. Limitarea mandatelor al micșora drastic posibilitatea baronilor locali, indiferent de partide, de a-și crea în timp rețele mafiote. Are curaj vreun partid mai acătării din România să-și asume Legea de limitarea la două a mandatelor aleșilor locali?