ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Ce s-a înțeles, dar mai ales ce nu s-a înțeles, din Discursul lui Klaus Iohannis la Bilanțul SRI

ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Ce s-a înțeles, dar mai ales ce nu s-a înțeles, din Discursul lui Klaus Iohannis la Bilanțul SRI

Aminteam undeva – nu mai știu, în scris sau oral – o vorbă care umblă prin Birocrația de la Washington despre relația dintre președinte și CIA. Și anume că nu este om mai singur în capitala SUA decît directorul CIA în ziua cînd noul președinte își preia mandatul. Potrivit National Security Act din 26 iulie 1947, Legea de funcționare a Agenției, directorul e numit de președinte și aprobat de Senat. Deși din 1976, după Year of Intelligence, cum s-a numit 1975, anul de coșmar al CIA, Agenția e supravegheată de două Comisii ale Congresului, prin subordonarea sa directă National Security Council, Agenția e o latură a Executivului, socotind că președintele american e și premier al Statelor Unite ale Americii.

Fiecare nou președinte al Americii îl poate schimba pe șeful CIA, nu pentru a-și pune un om de-al său, ci pentru a impune Agenției propria-i viziune despre ce trebuie să facă și să nu facă.

La noi, directorul SRI e propus de președinte și aprobat de Camerele reunite ale Parlamentului. Cu toate acestea, SRI și SIE, cele două principale instituții de Intelligence din România postdecembristă, depind, grație CSAT, de președinte. Implicarea SRI în anchetele DNA nu e rezultatul unei legi votate de Parlament, ci pur și simplu rezultatul unei serii de hotărîri ale CSAT. A recunoscut-o fostul  președinte Traian Băsescu la primul său interviu temeinic de după încheierea mandatului, cel de la emisiunea lui Cătălin Striblea de pe B1tv.

Din 16 noiembrie 2014, România are un nou președinte. Klaus Iohannis, pentru că despre el e vorba, vine la Cotroceni după 10 ani de mandat neîntrerupt al lui Traian Băsescu. Acest mandat neîntrerupt e o premieră în istoria postdecembristă. Ion Iliescu a stat și el vreo zece ani la Cotroceni. Numai că Ion Iliescu a avut două mandate despărțite de patru ani de Opoziție și, în plus, al doilea mandat a fost mai mult de protocol, decît de exercițiu real al prerogativelor.

Ne puteți urmări și pe Google News

Se înțelege că 10 ani de mandat neîntrerupt înseamnă crearea și consolidarea unor instituții de forță ieșite din comun. SRI-ul se numără printre ele. Fostul președinte, preocupat exclusiv, de Statul de Forță, uneori în detrimentul statului de Drept (realitate determinată nu doar de personalitatea lui Traian Băsecu, dar și de existența unui stat slab, care avea nevoie de întărire), a creat instituții de forță deosebit de puternice.

Noul președinte a făgăduit o resetare a întregii Românii postdecembriste, nu numai a României lui Traian Băsescu.

Relația sa cu SRI poate și trebuie să stea sub acest semn. Graba cu care  l-a forțat pe George Maior să-și dea demisia și l-a înlocuit cu o persoană de încredere – Eduard Hellvig – a lăsat impresia unei preocupări față de SRI, dînd curs unei viziuni proprii asupra Serviciului, viziune de implementat, vorba lui Klaus Iohannis, pas cu pas.

Se înțelege, în aceste condiții, că am așteptat cu deosebit interes ședința de bilanț a SRI, din 24 martie 2015, ședință la care a participat și președintele Klaus Iohannis, și la care a ținut un discurs. Un interes sporit și de o realitate care a scăpat pînă și presei de ofițeri acoperiți: SRI a aniversat sărbătorește 25 de ani de existență.

Despre discursul lui Klaus Iohannis, am scris pe cristoiublog.ro, la Gîndul de vineri, 27 martie 2015, un comentariu care se încheia astfel:

„De marți, 24 martie 2015, de cînd a fost dat publicității discursul lui Klaus Iohannis, mă pregătesc să scriu un comentariu în Evz despre ce a spus Klaus Iohannis la Bilanțul SRI.

Din nenorocire, deși mi-am pus la bătaie toate facultățile de iscoditor de texte, nu-mi pot da seama ce a vrut să spună Discursul lui Klaus Iohannis.

Mi-am amintit însă că am cititori infinit mai inteligenți decît mine și m-am decis să apelez la ajutorul lor.

Reproduc mai jos Discursul lui Klaus Iohannis la Bilanțul SRI împreună cu deosebita rugăminte de a posta opiniile dvs despre ce-a vrut să spună Klaus Iohannis.

Poate că dvs, cititorii, veți observa lucruri care-mi scapă mie.

Postate sub acest text, îmi vor fi de mare folos la concepereanecesarului comentariu din Evz.”

Nu era un truc publicistic, nici măcar un gest de curtoazie față de cititorii mei.

Pur și simplu n-am reușit să dibui nici măcar o părere proprie despre SRI în Discursul lui Klaus Iohannis.

Am primit nu mai puțin de 60 de răspunsuri de la cititori la întrebarea Ce a vrut să spună Klaus Iohannis?

Cele mai mulți cititori recunosc că n-au înțeles nici ei nimic. Desprind dintre postările pe această temă:

George Bogdan: „GHINION! N-am înţeles nimic...”

Radu Luigi Popa: Ce înseamnă domne educaţia ! Numai la Ştefan Gheorghiu se învăţa să vorbeşti mult şi să nu se înţeleagă nimic. Cine a scris discursul ori este absolvent ori a vrut să pună batista pe ţambal şi să dea prafuri şi ceaţă locală. Iohannis nu era în stare să scrie aşa ceva, ci doar să papagalicească !

P.S. Cu certitudine că Băse`vorbea liber şi punctual.”

Gabriela Proca: „Dacă Dvs. aţi avut răbdarea să citiţi şi să ascultaţi vă felicit; eu am citit doar ce aţi scris pe blog. Discursul conţine doar generalităţi pe care le putea spune oricine... N-am înţeles de unde încep «resetarea» şi «Romania, lucrului bine făcut»...”

Loretta Morea: „1. S-au transformat... dar se tranformă. 2. Discursul era probabil scris înainte să participe la bilanț/ședință. Ori avea două versiuni, ori nu are legătură cu bilanțul. 3. Speranța moare ultima.”

Iulian Voicu: „Limba îi este dată omului tocmai pentru a-şi ascunde uneori gîndurile! KI nu a vrut să spună nimic în acel discurs… dacă dai la o parte frazele pompoase or complezente nu rămîne nimic! Ăsta e un discurs foarte bun! Nu transmite nimic… o formă fără fond. E o artă în politică la nevoie să vorbeşti fără să transmiţi nimic concret!”

Nu cred că acești cititori n-au înțeles nimic. Răspunsurile lor dau seamă însă de o imagine a lui Klaus Iohannis, care-și croiește drum în conștiința românilor și despre care voi scrie într-un număr viitor.

Alți cititori au raportat textul la realitățile românești din ultima vreme, inclusiv la asaltul DNA, pentru a desluși anumite accente în Discursul lui Klaus Iohannis:

Dănuţ Munteanu: Eh, na ! Cum aşa ? A spus că pe plan intern s-a despărţit de trecut că nu înţelegem dacă se desprinde doar de MAIOR, ori de metehnele securistice, asta e altceva.

A mai spus că la nivel internaţional, beneficiază de aprecierea partenerilor străini şi Herr President indică drept bună de urmat calea cooperării întru dezvoltarea societăţii multilateral dezvoltate.

Apoi şi-a mai exprimat şi recunoştinţa deplină pentru faptul că ROMÂNIA a pozat drept locul unde nu s-a întîmplat nimic strategic, dacă nu cumva alegerea dlui HELLVIG n-o fi ceva ce ne scapă tuturor. Oricum, pregătirea sa îl face pe Herr President să fie absolut convins că serviciul va fi condus pe măreţe culmi de dezvoltare şi progres, demnitate şi colaborare în problema neamestecului în treburile interne ale altor state şi popoare.”

Viorica Doina Neacşu: Un pasaj de la începutul discursului mi-a fracturat creierul pînă la lacrimi:

«Primul dintre ele este despărţirea definitivă de trecut. După 25 de ani, putem spune că este meritul celor care au acţionat până acum cu profesionalism şi seriozitate, de a fi lăsat în urmă complet trecutul şi de a fi transformat acest serviciu şi percepţia faţă de el.»

El spune că vrea despărţire definitivă de trecut şi apoi aminteşte meritele celor care au lucrat la SRI în ultimii 25 de ani, de parcă ei nu ar fi/reprezenta trecutul însuşi.

Vrea despărţire de trecut, dar îi este frică de el, deci se recunoaşte învins de trecut/SRI.

Maestre, eşti sigur că acesta este preşedintele nostru? Astăzi? Sau vine din trecut?”

Ene Alexandru: „Este prima dată cînd participă în calitate de preşedinte, a mai participat în ce calitate?”

Anton Anca: „1. Confirmă sprijinul acordat DNA-ului de către SRI:

«SRI a contribuit semnificativ la lupta împotriva corupţiei şi la consolidarea securităţii naţionale. Acestea sînt, de altfel, şi direcţiile de acţiune majore pe care Serviciul şi le-a definit pentru anul în curs şi pe care le susţin.»

2. Confirmă implicarea Serviciului în jocurile politice:

«Voi urmări cu atenţie conduita Serviciului, care mă aştept să fie una echilibrată, neutră faţă de jocurile politice şi în relaţie cu societatea».

3. Dl. Hellvig o să-i schimbe pe toţi din SRI:

«Anul 2015 este ultimul dintr-un ciclu asumat de Serviciu în viziunea strategică SRI în era informaţională şi cel de debut pentru o nouă conducere instituţională. Va fi un moment definitoriu pentru evoluţia Serviciului, în sensul continuării procesului de transformare, în care eficienţa profesională şi respectul pentru democraţie se completează reciproc. Am deplină încredere că domnul director Eduard Hellvig, o persoană care cunoaşte bine, atît sensibilităţile societăţii deschise, cît şi rigorile cerute de calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, va contribui decisiv la acest proces».

Deci..., simplu dle. Cristoiu, «stop şi de la capăt», la oameni noi, SRI nou!!!!”

Nicolae Popa: „Păi, magistre, sînt trei puncte despre SRI în ultimii 25 de ani ce pot fi discutate: 1) SRI s-a modernizat; 2) SRI a devenit din ce în ce mai euroatlantic; 3) datorită SRI România a fost în siguranţă.

Apoi, cele trei puncte sînt valabile şi pentru anul 2015. Şi, în sfîrşit, eu Klauss Iohaniss îndemn SRI-ul să nu se implice în lupta politică şi voi veghea la buna lui funcţionare. În rest bla, bla, bla, bla-uri adormitoare dar absolut necesare, necesare că altfel îi ieşea prea scurt şi bîrfeşte lumea că e mut. Ce vreţi mai mult? Un adevărat Cicero sas!”

Abdulkerim Salim: „Asta e fraza cheie: «În fine, dar nu în ultimul rînd, România a fost lipsită de surprize de ordin strategic, iar aceasta este, în bună măsură, meritul SRI. În pofida unor evoluţii regionale şi internaţionale îngrijorătoare pentru România, a rămas, în anul 2014, un reper de stabilitate al construcţiei euroatlantice.» ...dormiţi liniştiţi, SRI veghează, s-ar putea ca Mr Coldea să fie primul J. Edgar Hoover din dinastia SRI la conducerea României.”

Iulian Voinea: „Ultima parte este definitorie, mulțumind inteligenților pentru aducerea Lui în frunte, apoi rugîndu-i să-l și păstreze acolo măcar anul acesta.”

Daniel Anton: „Iohannis spune că SRI a devenit un vector de stabilitate naţională. Dacă așa stau lucrurile, înseamnă că arestările cu surle și trâmbițe a celor care conduc acum destinele țării constituie, în viziunea lui Herr President, cea mai bună dovadă a stabilității noastre naționale; mai înseamnă că o țară este stabilă când își arestează elita politică. (În opinia mea, o astfel de situație este dovada supremă a instabilității).  (…)

Florin Preda: „Deşi acesta nu este discursul ci doar declaraţia de presă de după, totuşi pare chiar mai nuanţat. Fără să fiu aşa de pătimaş ca şi colegii de postare, mi-a atras atenţia doar expresia «sensibilităţile societăţii deschise», care cred că a fost introdusă doar în declaraţia de presă. Am citit repede ce a scris austriacul Popper despre societatea deschisă şi nu înţeleg care ar fi aceste sensibilităţi tocmai acum cînd sînt voci (inclusiv a fostului preşedinte) care reclamă oarece lipsă de control a serviciului. Sper doar că cel care a conceput textul să nu se fi referit la o societate deschisă de tip original, adaptată la specificul românesc. Pentru că societatea deschisă este una singură în contextul unei Europe unite. În rest un discurs laudativ de bilanţ absolut normal care nu cred că necesită prea multă analiză.”

Daniela Zamfir: „Discursul preşedintelui ne linişteşte: nu se întîmplă nimic spectaculos în România. 1. SRI s-a despărţit definitiv de trecut şi a devenit un vector de stabilitate naţională. Adică SRI a fost luat deja în primire de Preşedinte şi este mulţumit că asta s-a făcut bine. 2. Ce a fost a fost, de azi şefu' cere respect pentru regimul Lui democratic, seriozitate, eficienţă, neutralitate, integritate, cultură organizaţională aplicată nemţeşte. 3. Preşedintele veghează deja la îndeplinirea obiectivelor SRI , urmăreşte cu atenţie cum se îndeplinesc misiunile în desfăşurare. 4. SRI – România este pol de stabilitate pentru construcţia euro-atlantică. Adică, băieţi lăsaţi intrigăraia cu forţele oculte, sînt bine poziţionat şi sub DS al USA şi sub Merkel EU. Ochii la mine şi linişte! 5. Nimic despre naţional, totul raportat la euro-atlantic, cum bine observa cineva mai sus. Maestre, totul este clar şi concis: era Băsescu a luat sfîrşit, a început era Iohannis. Să ne fie de bine! Să ne bucurăm de ea că de ea vom avea parte!”

Anina Goia: Păi, prin afirmaţia «Acesta presupune o bună comunicare şi o relaţionare a Serviciului, cu partenerii şi beneficiarii săi, cu instituţiile care veghează asupra activităţii sale şi chiar cu societatea în ansamblul său» a încurajat serviciul să relaţioneze mai mult şi mai bine cu... DNA-ul, nu? Recomandare pe care Serviciul şi-a însuşit-o”.

Maria Terzi: „Dacă SRI este aşa bine organizat, de ce a acceptat D-nul preşedinte demisia d-lui Maior? D-nul Maior a avut o contribuţie majoră în organizarea SRI. D-nul preşedinte nu a spus nimic, a cam bătut apa în piuă, dar şi-a periat susţinătorii, care înlătură încet da bine toţi adversarii politici. Aş aplauda dar nu am ce. Eu nu sînt un om răzbunător şi nu-mi plac oamenii ranchiunoşi şi răzbunători.”

Ababei Ana: „Nimic despre naţional, totul despre euroatlantic. Este mai important să ne bată pe cap, ca pe un căţel ascultător care face aport, partenerii euroatlantici. În general este bine pentru că nu este rău, totul să rămînă aşa dar să se schimbe. Mie îmi este foarte greu să ascult mai mult de 2-3 minute un discurs al d-lui preşedinte.”

Niculae Unguru: „Felicitările adresate SRI pentru rezultatele bune din 2014 se justifică, dacă luăm în calcul victoria lui Iohannis în cursa pentru Cotroceni. Ce nu înţeleg, este urarea de succes în realizarea obiectivelor propuse pentru anul 2015. Din cîte cunoaştem, SRI nu este o fabrica de producţie cu depăşiri de plan, sau, pentru 2015 SRI are în plan să-i «producă» lui Iohannis guvernul Lui?”

Lesne de observat că în Discursul lui Klaus Iohannis oferă cititorilor posibilitatea unor interpretări diferire, de multe ori contradictorii. După unii, Klaus Iohannis a lăsat să se înțeleagă că vrea să lase SRI așa cum a fost sub mandatul lui Traian Băsescu. După alții, dimpotrivă, Discursul ar lăsa să se înțeleagă că vrea să schimbe din temelii Serviciul.

Explicația fenomenului e simplă:

Ca și alte Discursuri ale lui Klaus Iohannis, cel de la Bilanțul SRI a fost lucrat în lemn.

Și unde e limbaj de lemn, apar interpretările contradictorii.