Editura Evenimentul si Capital

România îşi nuanţează poziţia faţă de Kosovo

2df4440858dbd095c8fe9801cccb5348
Autor: | | 38 Comentarii | 0 Vizualizari

Constantin Degeratu, consilier pe apărare la Cotroceni: „Va trebui să ne modificăm punctul de vedere“. Într-o conferinţă pe probleme de securitate, Constantin Degeratu, consilierul de stat pe probleme de apărare de la Cotroceni, a acreditat ieri, la Constanţa, ideea că România „va trebui să-şi modifice punctul de vedere în funcţie de cum vor evolua lucrurile în Europa, dar mai ales în funcţie de interesele naţionale“. La o zi după anunţul ferm al preşedintelui Băsescu că România nu va recunoaşte independenţa Kosovo, dublat şi de o declaraţie a parlamentului, poziţia ţării noastre a început deja să se nuanţeze.

Potrivit lui Degeratu, „un moment oportun pentru găsirea unor soluţii viabile şi paşnice“ în problema Kosovo ar fi Summitul NATO din 2-4 aprilie de la Bucureşti. Ipoteza unei schimbări de poziţie a fost avansată inclusiv de Băsescu, după Consiliul European din decembrie 2007, sub paravanul unei hotărâri a ONU însă. „Sigur, am fi oricând gata să recunoaştem o rezoluţie a Consiliului de Securitate“, a spus el atunci, adăugând că, „în lipsa unei rezoluţii, considerăm că s-ar crea un precedent periculos“. Cel puţin oficial, motivele pentru care România refuză să recunoască independenţa declarată unilateral a Kosovo ţin de nerespectarea normelor de drept internaţional privind inviolabilitatea frontierelor, a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Serbiei, dar şi de acordarea de drepturi colective minorităţilor. Dincolo de aceste argumente şi de vecinătatea cu zonele sensibile ca Balcanii de Vest şi Marea Neagră, preşedintele a invocat constant şi „interesul naţional“, respingând însă orice similitudine cu Transilvania. „Precedentul periculos“ creat de Kosovo a fost pus mai degrabă în legătură cu temerile că situaţia s-ar putea repeta în Transnistria. „Impactul asupra regiunii nu poate fi subestimat şi nici posibilele iradieri în zona Mării Negre şi a vecinătăţii estice. Este esenţial neumblatul cu creionul pe harta statelor“, spunea Băsescu în mai 2005. Şapte luni mai târziu, îl asigura pe preşedintele moldovean Vladimir Voronin că a avut „o discuţie foarte lungă şi cu secretarul de stat (american - n.r.) Condoleezza Rice, legat de soluţia pentru Kosovo. Noi nu vedem o soluţie care ar putea să fie de alt tip decât cea pentru Transnistria“, adăuga el. Varianta Bucureştiului: o largă autonomie Soluţia plimbată din 2005 de România prin cancelariile internaţionale a fost „o largă autonomie“, „fără să vizeze independenţa şi modificarea frontierelor“, „fără recunoaşterea ca stat a provinciei“, care ar fi urmat să fie totuşi „reprezentată în instituţiile internaţionale de un înalt comisar UE“, aşa cum a descris-o preşedintele. Rezultatul era însă previzibil. Poziţia României a fost înţeleasă totuşi de liderii europeni, care au amânat luarea unei decizii privind statutul provinciei la Consiliul din decembrie, ţara noastră angajându-se, în acelaşi timp, să participe cu 175 de poliţişti şi jandarmi la forţa de ordine asumată de UE în Kosovo. „Eu spun că nu vom recunoaşte Kosovo din 2005, fie că o spun la Washington, la Londra, la Paris, la Berlin, în orice întâlniri internaţ ionale“, a susţinut Băsescu luni seara la Realitatea TV, asigurând că „neangajarea noastră alături de marii aliaţi nu va avea efecte negative pentru România“. COMPROMIS UE vorbeşte pe mai multe voci PSD ia în calcul depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului Tăriceanu în cazul în care UDMR nu va fi scoasă de la guvernare din cauza poziţiei în privinţa Kosovo. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a anunţat ieri că oportunitatea depunerii unei moţiuni de cenzură de către social-democraţi va fi decisă de Consiliul Naţional al PSD, care va avea loc vineri. În replică, Marko Bela a spus: „PSD-ul îşi caută rostul. În fiecare săptămână iniţiază câte ceva. Şi săptămâna trecută au zis că nu mai susţin guvernul şi că vor anticipate. Acum vin din nou să ameninţe cu moţiunea, al cărei rost nu-l văd dacă oricum nu ne susţin. Tăriceanu se confruntă cu solicitări similare şi din propriul partid, dar nu doreşte să facă un asemenea pas. Vicepreşedintele PNL Ludovic Orban i-a solicitat telefonic lui Tăriceanu să elimine UDMR din executiv. De asemenea, vicepreşedintele PNL Norica Nicolai a declarat unui post de televiziune că, dacă ar depinde de ea personal, UDMR nu ar mai face parte din executiv. „UDMR ştie să lupte pentru drepturile maghiarilor“ Premierul Tăriceanu a precizat ieri că România a făcut progrese extraordinare în rândul ţărilor europene în ceea ce priveşte drepturile acordate minorităţilor. El a arătat că UDMR a demonstrat că ştie să lupte pentru drepturile minorităţii maghiare prin instrumente democratice şi parlamentare, subliniind că nu este de dorit ca în România să ne întoarcem cu 20 de ani în urmă. „De altfel, reprezentanţii UDMR au spus că nu există niciun fel de posibilitate de apropiere sau de paralelă făcută între ce a fost în Kosovo şi ce este în România“, a declarat premierul. (Romulus Georgescu, Florin Ciornei)

Olguta Vasilescu tuna si fulgera! Remarca PERSONALA, la adresa presedintelui Iohannis

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI