România, între gazele ieftine din Marea Neagră și importurile scumpe. Cum ar putea fi transformată o oportunitate energetică într-o povară pentru cetățeni

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România riscă să rateze o oportunitate strategică oferită de începerea producției de gaze din perimetrul Neptun Deep și de eliminarea importurilor de gaze rusești în Uniunea Europeană. În loc să devină un furnizor important pentru Europa de Sud-Est, țara ar putea ajunge să exporte gaze ieftine din Marea Neagră și să importe gaze mai scumpe, în timp ce costurile ar putea fi suportate de consumatorii români, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

Oportunitatea Neptun Deep, umbrită de riscul unor costuri suplimentare

Într-o analiză intitulată „Europa schimbă harta gazelor. România se ocupă de găinării”, specialistul în energie atrage atenția că lipsa unei strategii naționale coerente ar putea împiedica România să valorifice avantajele oferite de noile resurse energetice și de schimbările de pe piața europeană.

„România riscă să rămână cu rolul cel mai prost: furnizor de gaze din Marea Neagră ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import și colector de bani aproape exclusiv din facturile propriilor cetățeni. Alții își construiesc poziții regionale. Noi ne felicităm că am mai semnat ceva și am mai alimentat bugetul”, scrie specialistul în energie în analiză.

Dumitru Chisăliță. Sursă foto: Captură video

România are o oportunitate strategică odată cu începerea producției din Neptun Deep

În opinia lui Dumitru Chisăliță, România se află în fața unei conjuncturi favorabile, întrucât debutul producției din perimetrul Neptun Deep coincide cu eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești în Uniunea Europeană.

Prima producție de gaze din acest perimetru este estimată pentru prima jumătate a anului 2027. Tot atunci, Uniunea Europeană va elimina accesul gazelor naturale lichefiate (GNL) din Rusia, de la 1 ianuarie, și al gazelor rusești transportate prin conducte, de la 30 septembrie, cu posibilitatea unei amânări până la 1 noiembrie, în condițiile prevăzute pentru stocuri.

Astfel, România ar putea începe să furnizeze gaze pe o piață europeană care va avea nevoie de alternative la resursele rusești. Deși producția din Neptun Deep va crește progresiv, perioada reprezintă o oportunitate importantă pentru consolidarea poziției țării în regiune.

Chisăliță consideră că autoritățile ar fi trebuit să pregătească din timp o strategie care să transforme România într-un actor regional important, prin dezvoltarea producției interne, diversificarea surselor de aprovizionare și extinderea infrastructurii.

Neptun Deep. Sursa foto: Facebook

România putea să își consolideze poziția pe piața gazelor din Europa de Sud-Est

Președintele AEI susține că România avea posibilitatea să construiască un portofoliu competitiv de gaze americane, să obțină acces la terminale de gaze lichefiate și să dezvolte capacități de transport și înmagazinare. Aceste investiții ar fi trebuit să fie însoțite de contracte cu beneficiari din regiune, astfel încât achizițiile să fie susținute de o strategie comercială viabilă.

Dumitru Chisăliță atrage atenția că simpla cumpărare a gazelor nu reprezintă o strategie energetică, dacă statul nu are asigurate piețele de desfacere și infrastructura necesară.

„Să cumperi gaze este ușor. Să construiești o piață pentru ele cere competență. Să transformi această piață în influență regională cere oameni de stat. Un portofoliu de GNL american are sens dacă permite României să deservească piețe externe, să ofere flexibilitate și să câștige dintr-o activitate competitivă. Dacă gazul este cumpărat fără clienți, fără capacități de transport asigurate și fără o evaluare serioasă a costului până la destinație, avem o obligație de plată în căutarea unui cumpărător. Iar cumpărătorul cel mai comod rămâne românul. El nu participă la negocieri, nu vede toate condițiile contractuale și află rezultatul când deschide factura. De aici începe găinăria, entitățile statului român doreau să aducă gaz scump (furnizorul român fiind doar scos țap în locul adevăraților vinovați), să îl punem într-un portofoliu cu gaz românesc și prezentăm combinația drept mare succes energetic. Dar gazul românesc nu spală costul unei achiziții proaste. Costul rămâne și trebuie suportat de cineva. De cine? De populație, care ajunge să finanțeze experimentul comercial al celor care au semnat”, scrie președintele AEI.

Acesta consideră că o asemenea abordare poate transfera riscurile unor decizii comerciale asupra populației, în condițiile în care achizițiile de gaze nu sunt însoțite de contracte de vânzare și de o evaluare clară a costurilor.

Securitatea energetică nu poate justifica achiziții fără fundament economic

Dumitru Chisăliță susține că invocarea securității energetice nu este suficientă pentru a justifica operațiuni comerciale ale căror costuri și beneficii nu sunt prezentate transparent.

„Securitatea energetică trebuie demonstrată prin necesar, alternative, infrastructură și costuri. Folosită ca formulă solemnă care închide orice discuție, ea devine paravan pentru decizii slabe”, arată analistul.

Acesta critică și mecanismul de preempțiune a statului asupra gazelor din Marea Neagră, aprobat prin Legea nr. 171/2026, și consideră că autoritățile trebuie să explice clar obiectivele economice ale acestei măsuri.

Chisăliță ridică întrebări cu privire la destinația gazelor achiziționate de stat, prețurile practicate, volumele vizate și sursele de finanțare. În opinia sa, lipsa unor explicații clare poate genera incertitudine pe piață și poate duce la costuri suplimentare pentru consumatori.

„Pentru ce cumpărăm? Pentru rezerva strategică? Pentru industrie? Pentru echilibrarea pieței? La ce preț, în ce volume și cu ce bani? O lege votată în Parlament, a contribuit la dublarea prețului gazelor marfă în România! Dacă aceste răspunsuri lipsesc, statul transmite incertitudine într-o piață care taxează incertitudinea. Efectul concret trebuie măsurat, dar mecanismul de risc este clar, o intervenție prezentată ca protecție poate ajunge să coste chiar consumatorul pe care pretinde că îl apără. Nu este suficient să scrii ‘interes național’ într-o lege. Trebuie să arăți cine beneficiază, cine plătește și ce problemă rezolvi. Mai gravă este micimea ambiției. România putea folosi contribuția sa la aprovizionarea regiunii pentru a negocia la Bruxelles finanțări pentru infrastructură, interconectări, investiții și susținerea unor proiecte industriale. Putea construi parteneriate în care gazele să fie legate de dezvoltarea economică a țării”, mai scrie Dumitru Chisăliță.

România ar putea obține finanțări europene pentru infrastructura energetică

Președintele AEI consideră că România ar fi putut folosi rolul său în aprovizionarea Europei de Sud-Est pentru a negocia sprijin financiar european destinat infrastructurii energetice, interconectărilor și dezvoltării unor proiecte industriale.

Potrivit specialistului, aceste avantaje nu vor apărea automat, ci trebuie obținute prin negocieri și parteneriate strategice. România ar putea avea o poziție mai puternică dacă ar prezenta o strategie regională credibilă, care să combine exporturile de gaze cu investițiile și dezvoltarea economică.

„Nimeni nu ni le va oferi din recunoștință. Dacă ne prezentăm doar cu disponibilitatea de a vinde, vom obține prețul negociat pentru marfă. Dacă venim cu o strategie regională credibilă, putem negocia și locul României în acea strategie. Contractele pe termen lung trebuie să fie rentabile și să respecte regulile pieței. Tocmai de aceea, statul trebuie să își facă partea, infrastructură, diplomație, predictibilitate și dezvoltarea industriei”, menționează Chisăliță.

Acesta mai susține că societățile comerciale nu pot înlocui o politică energetică națională și că veniturile obținute din resursele naturale ar trebui să contribuie și la dezvoltarea capacităților economice ale țării, nu doar la alimentarea bugetului.

Gazele din Marea Neagră pot susține industria și pot crea locuri de muncă

În opinia lui Dumitru Chisăliță, beneficiile exploatării gazelor din Marea Neagră nu ar trebui evaluate exclusiv prin veniturile obținute din vânzarea resurselor. Acestea ar putea susține și dezvoltarea industriei, crearea de locuri de muncă și realizarea unor produse cu valoare adăugată mai mare.

Specialistul consideră că un guvern competent trebuie să urmărească atât câștigurile comerciale imediate, cât și avantajele economice pe termen lung, astfel încât resursele naturale să contribuie la consolidarea economiei.

„Un dividend încasat astăzi nu justifică ratarea unei oportunități pentru următorii zece ani. Gazele pot aduce venituri din vânzare, dar pot susține și producție industrială, locuri de muncă și exporturi cu valoare adăugată. Un guvern competent urmărește toate aceste rezultate și explică alegerile făcute”, adaugă specialistul în energie.

Românii au dreptul să știe cine suportă costurile achizițiilor de gaze

Dumitru Chisăliță consideră că populația trebuie să primească explicații transparente cu privire la deciziile luate de autorități și de companiile de stat în domeniul energetic. Consumatorii au dreptul să știe de ce sunt achiziționate anumite cantități de gaze, cine urmează să le cumpere și ce riscuri financiare implică aceste operațiuni.

Președintele AEI avertizează că lipsa unei strategii coerente ar putea transforma avantajele oferite de resursele din Marea Neagră și de schimbările de pe piața europeană într-o oportunitate ratată, ale cărei costuri ar putea ajunge la populație.

„Marea Neagră ne oferă o resursă. Retragerea gazului rusesc ne oferă o piață. Valorificarea lor cere competență și ambiție. Dacă din această întâlnire istorică rezultă doar afaceri slabe și facturi mai mari, avem un eșec de guvernare și administrare plătit de românul de rând. Europa își schimbă harta energetică, iar România își trimite cetățenii în sărăcie”, conchide Dumitru Chisăliță.