Încă din prima zi a sesiunii, parlamentarii au început să trimită întrebări și interpelări membrilor Executivului. Deputatul PNL de Constanța, Aurel-Robert Boroianu, l-a interpelat pe ministrul Muncii, Marius Budăi, în legătură cu măsurile pe care le va lua pentru readucerea în țară a românilor plecați în străinătate, așa cum s-a promis în programul de guvernare.

Robert Boroianu prezintă mai multe statistici care evidențiază o situație alarmantă. Conform celui mai recent raport al ONU, România este a doua țară din lume într-un top mondial al migrației. Singurul stat care ne depășește este Siria, aflat în plin război civil. Peste 3,4 milioane de români sunt plecați ori stabiliți cu familia în afara granițelor, dintre care aproximativ două milioane se află în Italia și Spania.

 

Instrumentele Opoziției sunt fără efect

În anul 2017, potrivit wired.it, numărul românilor din Italia se ridica la 1.168.552, nicio altă comunitate de imigranți neapropiindu-se de aceste cifre. Observatorul Permanent al Imigrației din Spania a arătat că puțin peste un milion de români au reședința în Spania, cifra neoficială ar putea ajunge chiar la 1.400.000. Podiumul țărilor în care au migrat românii este completat de Germania, cu 600.000 de cetățeni, un număr de aproape jumătate de milion fiind înregistrat și în SUA sau în Marea Britanie. Toate aceste cifre, însoțite de faptul că mulți compatrioți aleg să își părasească țara natală fie pentru că șiau pierdut locul de muncă, fie pentru că își doresc să ducă un trai mai bun decât acasă, l-au determinat pe deputatul PNL să îl întrebe pe ministrul Muncii ce măsuri sunt luate în calcul pentru readucerea românilor din străinătate.

Întrebarea a fost adresată pe 04.02, răspunsul din partea ministrului Muncii ar trebui să ajungă cel târziu pe 27.02, confrom site-ului Camerei Deputaților.

Deputatul Robert Boroianu a declarat, pentru EVZ, că este om de afaceri, că și-a păstrat acțiunile la companie și că cea mai mare problemă pe care o are este lipsa forței de muncă. „Eu, ca parlamentar al Opoziției, nu pot face mai mult. Aș putea avea o inițiativă legislativă, dar ar fi fără șanse. Guvernul a promis că va curge lapte și miere și vedem că este tot mai rău. Am încercat să-i atrag ministrului atenția că există o problemă”, a declarat Boroianu.

 

Amăgire cu o mie de euro

Ministrul Muncii nu i-a răspuns oficial deputatului liberal, dar în 17 ianuarie a prezentat măsurile pe care le are în vedere Guvernul pentru a-i convinge pe români să se întoarcă în țară. Marius Budăi merge pe pachete salariale atractive și pe organizarea Bursei locurilor de muncă în Diaspora. „Ne vom deplasa, în primă fază, în Italia la Milano sau la Torino împreună cu sindicatele şi patronatele din construcţii şi vom pune oferte clare de locuri de muncă, zicem noi bine plătite, pentru muncitorii noştri de acolo cu scopul de a-i readuce în ţară”, a promis ministrul.

Pentru munca în construcții, Budăi le promite salariu de 1.000 de euro și abonamente în clinici private. Banii promiși de ministru reprezintă puțin peste jumătate din suma pe care o câștigă un muncitor în construcții afară. 700 000 de români sunt înregistrați, cu contract, pe șantierele din Europa. Pe piața din România numărul muncitorilor este de 360-370 de mii.

 

Deficit de forță de muncă

În tot acest context, Guvernul a decis să ia niște măsuri diferite față de așteptările deputatului liberal și ale românilor care își doresc ca acest fenomen al migrației să se oprească. Executivul a aprobat, pe 30 ianuarie, proiectul de Hotărâre privind stabilirea contingentului numărului de muncitori nou-admiși pe piața muncii, în 2019. Este vorba de 20.000 de lucrători noi din afara Uniunii Europene, cu 5.000 mai mulți decât în 2018 iar, în 2017, numărul acestora a fost de 8.500. Pentru a remedia problema deficitului forțelor de muncă, Guvernul a decis să aducă muncitori din afara UE, țările din care au provenit majoritatea fiind Vietnam, Filipine, Nepal, China și Turcia. În pofida acestor măsuri, cifrele arată că ar fi necesari 50.000 de muncitori pentru a acoperi deficitul de personal. Acest tip de măsuri au fost aplicate încă de când România e intrat în Uniunea Europeană, nefiind o măsură specifică actualului Executiv. Totuși, cifrele ne arată că an de an numărul muncitorilor aduși din străinătate crește în România, la fel ca numărul celor care aleg să parăsească țara pentru a lucra în Europa Occidentală sau în SUA.