În 2014, în luna septembrie, țara noastră afla că va fi parte activă la un eveniment major al fotbalului. Bucureștiul a primit dreptul de-a găzduit patru partide de la Euro 2020: trei din faza grupelor și una din optimile de finală.

Bineînțeles, UEFA a împachetat acest cadou cu o serie de condiții care ar fi trebuit îndeplinite. Printre cele mai importante erau cele legate de o linie de metrou care să lege Aeroportul Otopeni de centru orașului și reabilitarea unor arene care să fie folosite pentru antrenamentul echipelor participante.

Proiectul metroului a căzut încă din start, el nefiind palpabil nici măcar ca schiță pe hârtie. La nivel declarativ s-a mai vorbit despre un „metrou ușor”, dar nimic nu s-a concretizat. În plus, reconstrucția arenelor Steaua, Rapid și Arcul de Triumf a început târziu. Discuția despre stadionul Dinamo n-au ajuns la nicio finalitate, așa că în Ștefan cel Mare nu s-a mișcat nimic.

Ieri, Ionuț Stroe, ministrul propus la Tineret și Sport, a anunțat că stadionul din Giulești „este o cauză pierdută”, iar în Ghencea și la Arcul de Triumf lucrările nu vor fi finalizate, ci doar încheiate parțial. În mod normal, Bucureștiul ar fi trebuit să piardă dreptul de organizare al meciurilor, dar UEFA a fost indulgentă și a anunțat încă de la început că esențial este ca „Arena Națională” să fie pusă la punct pentru meciuri. Celelalte condiții fiind un bonus ce ar fi trebuit oferit de organizatori.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE