Încercarea NATO de a-și consolida pozițiile la Marea Neagră pare sortită eșecului, din cauza tensiunilor tot mai mari dintre SUA și Turcia. Situația actuală reprezintă un risc major pentru România, care se poate trezi descoperită pe fl ancul sudic și în Marea Neagră.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a aprobat bugetul record al Pentagonului pentru 2019, în valoare de aproape 720 de miliarde de dolari. Foarte important, de aici vor pleca peste 20 de milioane de dolari la Forward Operating Site MK (Locația Avansată de Operațiuni Mihail Kogălniceanu), de la malul Mării Negre. Baza de la Kogălniceanu a beneficiat anual de fonduri importante, iar suma alocată pentru 2019 este destinată achiziționării de terenuri și proiecte de construcții cu destinație militară.

Informația este cu atât mai importantă dacă se analizează în contextul în care o posibilă renunțare a SUA la baza Incirlik (Turcia) apare tot mai des vehiculată în presa internațională. De asemenea, anul trecut, s-a speculat că o parte a capabilităților militare americane de la baza din Turcia ar putea fi mutate în România, cel mai probabil, la FOS MK.

 Închiderea bazei de la Incirlik, un preț prea mare pentru Ankara

Închiderea bazei de la Incirlik, principala bază aeriană a NATO în Turcia, important pivot pentru operațiunile coaliției antijihadiste în Siria, ar putea să coste scump Ankara, estimează numeroși analiști, citați marți de France Presse, potrivit Agerpres. În timp ce relațiile între SUA și Turcia, țări aliate în cadrul NATO, au atins cel mai scăzut nivel în ultimele săptămâni, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat Washingtonul că ar putea să fie pus în situația să găsească „noi prieteni și noi aliați”.

Potrivit documentelor publicate de mass-media americane, un grup de avocați apropiați guvernului turc a depus o plângere la tribunalul din Adana, cel mai apropiat oraș de baza Incirlik, pentru a cere arestarea ofițerilor americani acuzați că au participat la tentativa de lovitură de stat din iulie 2016 împotriva lui Erdogan.

Erdogan rămâne fără avioane americane F-35, pentru că a vrut rachete rusești S-400

Planul de cheltuieli pentru apărare este unul din cele mai masive bugete pentru apărare din istoria modernă a Americii. Dar, între altele, legea prevede suspendarea vânzării de avioane de luptă F-35 Joint Strike Fighter Turciei, din cauza intenției Administrației Recep Tayyip Erdogan de a cumpăra sisteme antiaeriene S-400 din Rusia.

Liderul de la Ankara afirmase că ameninţările Statelor Unite cu sancţiuni nu vor împiedica Turcia să cumpere sisteme antiaeriene S-400 din Rusia. Recep Erdogan a propus chiar colaborarea cu Rusia pentru fabricarea viitorului sistem antiaerian S-500.

„Este un caz foarte grav”, afirma, în luna iunie, Wess Mitchell, responsabil de relaţiile cu Europa şi NATO la Departamentul de Stat al SUA, în cadrul unei audieri parlamentare. „Am spus în mod repetat la cel mai înalt nivel al guvernului turc că vor exista consecinţe”, dacă Turcia confirmă achiziţionarea sistemelor de apărare antiaeriană ruseşti S-400, a adăugat el. Represaliile ar fi în primul rând sancţiuni, aşa cum prevede o lege americană care interzice încheierea de contracte cu mai multe societăţi ruse de armament, a avertizat Wess Mitchell.

Dar el a spus de asemenea că „achiziția de S-400 ar avea inevitabil consecințe pentru viitorul cooperării militaro-industriale turce cu SUA, inclusiv privind F-35”. „Am fost cât se poate de clari, atât în privat, cât și în public: o decizie privind S-400 va schimba relațiile SUA-Turcia într-un mod dificil de remediat”, a insistat el.

De la scut împotriva ISIS, la tensiuni cu SUA

Timp de ani buni, Turcia a reprezentat un important pivot pentru operațiunile coaliției antijihadiste în Siria și Irak. Numeroși analiști au scos în evidență rolul important al Ankarei în blocarea răspândirii mișcărilor jihadiste în Europa (ISIS), pe poarta sudică a Balcanilor.

De asemenea, felul în care a gestionat criza refugiaților din Siria a ajutat mult la stoparea exodului acestora în Europa. Lucrurile au început să se schimbe după ce Erdogan a pierdut încrederea partenerilor occidentali, odată cu represiunile care au urmat după tentativa de lovitură de stat și consolidarea puterii în mâinile sale.

Ultimele evoluții au dus la o ruptură și mai mare, culminând cu criza diplomatică dintre Ankara și Washington, care a accelerat căderea lirei turcești. După mai multe luni de tensiuni, relațiile s-au deteriorat și mai mult luna trecută în legătură cu detenția în Turcia a pastorului american, Andrew Brunson.

SUA au instituit sancțiuni împotriva a doi miniștri turci, iar Ankara a replicat prin măsuri similare. Președintele american Donald Trump a anunțat dublarea taxelor la importurile de oțel și aluminiu din Turcia. Erdogan a pus deprecierea lirei turcești pe seama unui „complot politic” urzit, potrivit lui, din SUA. „Ei (americanii) nu ezită să utilizeze economia ca pe o armă”, a declarat el marți, asigurând totodată că economia turcă funcționează „ca un ceas, slavă lui Allah”.