Florina Sidhom trăieşte de 14 ani în Egipt şi nu vede cu ochi buni demonstraţiile împotriva preşedintelui, despre care spune că "nu e un hoţ şi un laş", precum tunisianul Ben Ali.

Profesoara de balet Florina Sidhom şi soţul său egiptean, Ramez, un biolog care are o firmă de igienizare, sunt îngrijoraţi de ce s-ar putea întâmpla după eventuala cădere a regimului Mubarak şi ferm convinşi că valul de proteste antiguvernamentale destabilizează ţara.

Înlăturarea de la putere a actualului şef al statului ar fi o mare greşeală, consideră soţii Sidhom.

"Hosni Mubarak este un erou de război, un mare patriot", a spus Florina, pentru EVZ. Ea apreciază, totuşi, că după 30 de ani petrecuţi în fruntea Egiptului, Mubarak ar trebui să se retragă din funcţie şi din propria formaţiune, Partidul Naţional Democrat, dar să rămână prezent în viaţa politică din Egipt, "ca simbol".

Tinerii ar fi manipulaţi din exterior Tocmai de aceea, spun cei doi, Hosni Mubarak nu trebuie să cedeze presiunii străzii.

"Mubarak nu poate fugi aşa cum a făcut-o preşedintele Tunisiei, pentru că nu este un hoţ şi un laş", subliniază românca. Ea îl vede în locul lui Hosni Mubarak pe vicepreşedintele Omar Suleiman, un apropiat al acestuia.

"ElBaradei este un trădător"

Ramez Sidhom provine dintr-o familie respectabilă de politicieni, din care face parte şi Boutros Boutros Ghali, fostul secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite în perioada 1992-1996.

Când vine vorba despre liderul opoziţiei, Mohamed ElBaradei, Ramez nu ezită: "ElBaradei e un trădător. Va candida la alegerile prezidenţiale din toamnă, dar va pierde. Egiptenii nu îl vor vota".

FAMILIE. Ramez şi Florina Sidhom alături de fiica lor (stânga)

Opinia sa este împărtăşită chiar şi de unii protestatari din Cairo, iar liderul partidului de opoziţie Karama l-a acuzat pe ElBaradei de oportunism, pe fondul revoltelor populare.

"ElBaradei nu va reuşi. Nu are experienţă aici şi este un lider cam slab", este de părere Khaled Ezzat, un informatician în vârstă de 34 de ani, care s-a alăturat demonstranţilor din Piaţa Tahrir. "ElBaradei nu prea m-a convins nici ca lider de tranziţie, nu prea a stat prin ţară", spune şi Omar Mahdi, director de vânzări, citat de Reuters.

Ca şi Ramez Sidhom şi Khaled Ezzat, Mahdi îi reproşează laureatului Premiului Nobel pentru Pace că a stat mai mult în străinătate, în timp ce Hosni Mubarak a contribuit decisiv la modernizarea Egiptului.

O nouă zi de proteste

Dacă ce ieri, când noul guvern a depus jurământul, a fost grevă generală, astăzi sunt aşteptaţi milioane de manifestanţi pe străzile din Cairo. Mubarak le-a făcut o concesie şi l-a exclus din echipa guvernamentală pe titularul de la interne, Habib al- Adly, însă sunt şanse mici ca protestele să înceteze atât timp cât actualul preşedinte rămâne în funcţie. El i-a cerut premierului Ahmed Shafiq să promoveze reforme democratice şi să creeze, prin politici guvernamentale, noi locuri de muncă, relatează BBC.

IPOTEZĂ

Omar Suleiman, posibilul succesor al lui Mubarak

Paul Ciocoiu

Generalul Omar Suleiman, fostul şef al serviciilor de securitate şi noul vicepreşedinte egiptean, i-ar putea succeda la putere lui Hosni Mubarak, fiind considerat candidatul de compromis de către toate centrele de putere din Egipt, scrie BBC.

Suleiman, un militar de carieră, participant la războiul din Yemen din 1962 şi la cele două conflicte arabo-israeliane din 1967 şi 1972, se bucură în primul rând de susţinerea armatei, cea mai puternică instituţie din Egipt.

OMAR SULEIMAN  FOTO: REUTERS

Descris de diplomaţii occidentali drept un strateg desăvârşit, generalul a reprezentat regimul Mubarak în dosare regionale complicate, precum relaţiile cu statul evreu, procesul de pace israeliano-palestinian, Iranul şi Sudanul.

În calitate de confident al preşedintelui Mubarak, a cărui viaţă se pare că ar fi salvat-o în 1995, într-un atentat care l-a vizat pe şeful statului, graţie unei sclipiri de moment, Suleiman a participat intens la conceperea politicilor strategice atât pe plan intern, cât şi internaţional. Paradoxul, mai scrie BBC, este că Omar Suleiman nu a nutrit niciodată vreo ambiţie politică. Mai mult, el nu este nici măcar membru al formaţiunii conduse de Mubarak, condiţie impusă de actuala Constituţie egipteană oricărui pretendent la prima funcţie în stat.

Analiştii se tem însă că generalul ar putea conduce ţara, în cazul în care ar prelua puterea la Cairo, cu aceeaşi mână de fier cu care Egiptul este condus din 1952. Numirea sa în postul de vicepreşedinte a venit însă destul de târziu pentru a mai dezamorsa actuala situaţie tensionată, aminteşte cotidianul "Financial Times". Primele reacţii ale demonstranţilor şi activiştilor opoziţie au fost edificatoare în acest sens, toţi subliniind la unison că vor o schimbare democratică la Cairo, şi nu un interpus al lui Mubarak.