„Robul credincios” al lui Ilan Şor, cu 50.000 de la stat. Victoria Furtună, la prima victorie după plecarea din sistem

Victoria Furtună, susţinută de preoţimea pro-rusă/Sursa foto: deschide.md

Republica Moldova. Fosta procuroră anticorupţie, Victoria Furtună, acum preşedintele partidului Moldova Mare, formaţiune pro-rusă susţinută de fugarul Ilan Şor, a câştigat în instanţă 50.000 de lei (cca 2500 euro) pentru pretinse prejudicii morale.

Decizia a fost luată în seara de 11 martie de către Judecătoria Hânceşti, care a admis parţial cererea liderului de partid, care i-a scris lui Ilan Şor că-i rămâne rob credincios.

Aceasta este prima victorie a Victoriei Furtună în justiţie după plecarea din Procuratură, în martie 2024.

Decizia nu e este definitivă, fiind cu drept de atac în instanţa ierarhic superioară în termen de 30 de zile.

A primit 50.000 de lei în loc de 50.000 de euro

Decizia Judecătoriei Hânceşti a fost publicată imediat după pronunţare de „Observatorul”, un canal de Telegram antiguvernamental, despre care se spune că ar fi administrat de Igor Hlopeţchi, avocatul şi subalternul de partid al Victoriei Furtună.

Deocamdată, instanţa din Hânceşti a emis doar dispozitivul deciziei, hotărârea motivată urmează a fi elaborată în cazul contestării.

Din dispozitivul deciziei rezultă că Victoria Furtună urmează să primească despăgubiri pentru „acţiunile ilegale ale Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupţie şi Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS)”.

Din informaţia pe care o deţinem, fosta procuroră a solicitat despăgubiri de 1.000.000 de lei, echivalentul a 50.000 de euro. Totodată, instanţa nu a dat curs solicitării reclamantei de a obliga instituţiile statului să-şi ceară scuze publice de la ea.

SIS a solicitat ca cererea să fie scoasă de pe rol

În ședința de judecată din 22 ianuarie 2026, reprezentantul SIS a înaintat cerere privind restituirea cereriide chemare în judecată invocând faptul că anterior o cerere similară înaintată de Victoria Furtună a fost restituită pentru neprezentarea actelor confirmative ce atestă cele invocate în cerere și că reclamanta nu a înlăturat pretinsele neajunsuri.

Reprezentantul SIS a declarat în instanţă că deja există o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, care nu a fost contestată, iar indicațiile instanței nu au fost lichidate. Funcţionarul a mai spus că acțiunile reclamantei sunt cu rea credință

Instanţa, printr-o încheiere, a respins demersul reprezentantului SIS ca nefondat.

De ce a fost cercetată penal Victoria Furtună

Pe 29 februarie 2024 a apărut în spațiul public, pe un canal Telegram (Observatorul) și pe o pagină web, un document care conține date confidențiale ale urmăririi penale – ordonanța de pornire a urmăririi penale din 11 ianuarie 2024, în baza unei cereri depuse de fostul judecător Alexei Paniş.

„Divulgarea intenționată a datelor urmăririi penale de către o persoană care efectuează urmărirea penală, cum ar fi un membru al grupului de urmărire penală format de procurori și ofițeri, se pedepsește cu amendă și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la 3 ani (art. 315 din Codul penal).

Persoanele care contribuie la aceste infracțiuni pot fi trase la răspundere penală ca complici. A doua zi, la 1 martie 2024, Procuratura Anticorupție a sesizat procurorul general despre o scurgere de informație în legătură cu o cauză penală în gestiunea Procuraturii Anticorupție, identificând în așa mod o potențială infracțiune contra justiției comise de angajați ai Procuraturii Anticorupție și anume divulgarea datelor urmăririi penale. Ulterior, Procuratura Generală a pornit un dosar penal pe aceste fapte”, se menţiona într-un comunicat al Procuraturii Generale..

Furtună a negat implicarea sa în divulgarea informațiilor din anchetă. Peste câteva luni, ea a anunţat că cere despăgubiri de un milion pentru că a fost supusă ilegal măsurilor de investigaţie.

„După 18 ani de muncă în procuratură, am fost acuzată pe nedrept, hărțuită, supravegheată ilegal, discreditată în presă și pusă sub învinuire într-un dosar penal fabricat la comandă politică.

Am fost urmărită timp de 5 luni pentru o faptă care nu a existat.

Am fost lipsită de acces la secretul de stat, linșată mediatic, expusă măsurilor speciale de investigație, percheziționată camuflat și tratată ca un infractor doar pentru că am refuzat să mă supun jocurilor de culise din sistem”, a scris atunci Victoria Furtună pe Facebook.

La Chişinău nu-i ca la Hânceşti

La 5 iunie 2025, Judecătăria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Victoria Furtună împotriva Procuraturii Generale (PG) și Serviciului de Informație și Securitate (SIS).

Fosta procuroră a solicitat instanță anularea dispoziției PG din 29 februarie 2024, dar și a avizului/concluziei SIS, după ce nu i s-a prelungit autorizația de acces la secretul de stat. Pentru care nu a putut să ducă până la capăt urmărirea penal pornită la solicitarea fostului judecător Paniş privind „înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false în interesul unui grup criminal organizat”.

În luna martie 2024, Procuratura Anticorupție, condusă la acea vreme de Veronica Dragalin, a oferit detalii despre cazul procurorei Victoria Furtună în urma acuzațiilor acesteia la adresa Serviciului de Informații și Securitate, Președinției și Procuraturii Generale precum că „ar fabrica dosare la comandă judecătorilor neloiali guvernării”.

„Acest procuror [Victoria Furtună – n.r.] a preluat procesul penal cu trei săptămâni mai devreme, când procurorul care îl avea în gestiune a ieșit în concediu anual. În cadrul urmăririi penale, s-a constatat necesitatea administrării de documente secrete, ceea ce presupunea ca procurorul de caz să aibă acces la secretul de stat.

Procurorul care a pornit urmărirea penală pe 11 ianuarie 2024 nu avea acces la secret de stat, fiindu-i expirat acest drept în 2022 și refuzată acordarea prerogativei respective în 2022 și, mai nou, în 2024”, se menționează într-un comunicat al Procuraturii emis în perioada respectivă.

„Robul credincios” al lui Ilan Şor

O scurgere de informaţie din toamna trecută arată că fostul procuror anticorupţie Victoria Furtună, acum lideră a partidului „Moldova Mare”, s-a lansat în politică pentru banii Kremlinului. Aceasta a avut acelaşi curator de la Moscova ca şi alte partide afiliate lui Ilan Şor.

Iar misiunea pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie a fost de a atrage voturile simpatizanţilor partidelor afiliate lui Ilan Şor, precum şi ale electoratului pro-european, dezamâgit de clasa politică.

„Sunt un rob credincios. Dacă Șor și Rusia vor victorie, o voi obține”, i-ar fi spus Victoria Furtună curatorului său de la Moscovă, într-o convorbire ajunsă publică pe Internet.

Scurgerea de informaţie conține și documente atribuite organizației „Eurasia”, proiectului „InfoLider”, şi call centerului Blocului „Victorie”.

Partidul condus de Victoria Furtună ar fi obţinut doar pe parcursul verii trecute peste jumătate de milion de euro de la ruşi pentru finanţarea activităţii partidului în perioada electorală.

Potrivit documentului făcut public, grosul banilor, 200.000 de euro, a fost alocat strategii și pconsultanță politică. 100 de mii de euro au fost sacrificate pentru elaborarea a patru spoturi video de scurt metraj și a 12 materiale video pentru rețele sociale.

Promovarea pe Facebook, Instagram, TikTok și Google ar fi costat 40.000 de euro. Alte 12 mii de euro au fost alocate pentru sondaje, 20 de mii de euro pentru cheltuieli logistice , iar 40 de mii de euro doar pentru salariile echipei digitale.