Risipa alimentară a ajuns la cote alarmante și în România. Și chiar dacă avem venituri mici și prețuri mari la alimente, se aruncă zeci de kg de mâncare pe an. Risipa alimentelor o putem regăsi în toate punctele lanțului alimentar de aprovizionare şi anume la ferme, la prelucrare și fabricare, la comercializare, în restaurante și cantine, precum și în gospodăriile populaţiei.
Risipa alimentară a ajuns la cote alarmante
La nivel global aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosit. În Uniunea Europeană se estimează că 20% din totalul alimentelor produse se pierd sau se irosesc în timp ce 43 de milioane de oameni de la nivelul UE nu își permit zilnic hrana.
Deși românii au printre cele mai mici venituri din Europa și mâncarea este foarte scumpă, risipa alimentară e la cote uriașe.
În România mâncarea se aruncă alimente în cantiăți uriașe, iar 40% din risipa alimentară se înregistrează chiar în locuințele oamenilor. În medie, un român aruncă la gunoi aproximativ 75 de kilograme de alimente pe an.
Ce trebuie făcut pentru a stopa această risipă
Pentru combaterea risipei alimentare, se pot aplica unele măsuri simple. Una dintre acestea este achiziționarea de mai puține produse. Cel de-al doilea lucru pe care îl putem face este să uităm de ideea frigiderelor pline.
În România, 40% din risipa alimentară este generată chiar de propriile noastre gospodării. În acest fel, în fiecare an, se aruncă 75 de kilograme de an dintr-o locuință.
De cele mai multe ori sunt aruncate chiar alimentele pe care ar trebui să le mâncăm în fiecare zi. Anual, în țara noastră, sunt risipit aproape două tone și jumătate de milioane de alimente.
Recent a fost adoptată legea risipei alimentare. Prin intermediul acesteia comercianții au obligativitatea de a dona sau de a vinde accelerat mâncarea care se apropie de termenul de expirare.
Factorii care contribuie la risipa alimentară includ:
- Planificarea nepotrivită de cumpărături de alimente și promoțiile precum „cumpărați unul și obțineți unul gratuit” duce la achiziționarea sau pregătirea de mâncare în cantitate prea mare,
- Neînțelegeri cu privire la semnificația „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la”, etichete cu date care duc la creșterea cantităților de alimente risipite,
- Dimensiuni standardizate ale porțiilor în restaurante și cantine,
- Dificultatea anticipării numărului de clienți (o problemă pentru serviciile de catering),
- Probleme de gestionare a stocurilor pentru producători și comercianți,
- Standarde de calitate ridicate (ex. pentru produsele vândute cu amănuntul),
- Supraproducție sau lipsă de cerere pentru anumite produse în anumite perioade ale anului, produse și ambalaje cu defecte (fermieri și producție de produse alimentare),
- Depozitare/transport inadecvat în toate etapele lanțului alimentar, informează ansvsa.ro.