Încurajată de protestele de o amploare fără precedent contra președintelui Aleksandr Lukașenko, opoziția din Belarus promite că va face presiuni pentru ca miile de protestatari arestați de regimul de la Minsk să fie eliberați.

Opoziţia cere acum eliberarea deţinuţilor politici, după ce controversata realegere a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko a declanşat manifestaţii de masă împotriva guvernării sale, transmite dpa, preluată de Agerpres.

Fosta şefă de campanie electorală a candidatului de opoziţie Viktor Babariko, arestat înaintea scrutinului din 9 august, Maria Kolesnikova, a declarat că luni vor fi depuse acuzaţiile penale pentru moartea a doi protestatari şi pentru răspunsul violent al poliţiei şi al forţelor de securitate împotriva protestatarilor şi a prizonierilor.

Adresându-se duminică protestatarilor din Minsk, Kolesnikova a citit numele unora din persoanele care au fost arestate, printre care Babariko şi Serghei Tihanovski. Svetlana, soţia lui Tihanovski, a candidat la alegeri în locul său.

Un număr de aproximativ 4.000 de persoane sunt încă în arest după protestele sângeroase declanşate săptămâna trecută, a spus Kolesnikova. Peste 2.000 au fost eliberaţi.

Potrivit informaţiilor apărute în presa din Belarus, nu se ştie unde se află aproximativ 80 dintre persoanele arestate.

Maria Kolesnikova a solicitat în repetate rânduri demisia lui Lukaşenko, care a respins acuzaţiile de fraudare a alegerilor din 9 august. „Coşmarul de 26 de ani trebuie să se termine”, a spus ea, făcând referire la perioada de timp pe care Lukaşenko a petrecut-o la conducerea Belarusului.

„Nu va fi pace până când cei care se află în prezent la putere nu demisionează şi Belarus este o ţară liberă”, le-a spus Kolesnikova protestatarilor.

Preşedintele Lukaşenko şi-a făcut apariţia în public în faţa susţinătorilor săi pentru a dat asigurări că nu are de gând să demisioneze. Observatorii independenţi au estimat la 10.000 participanţii la mitingul în favoarea lui Likașenko, în timp ce agenţia de ştiri de stat BelTA a raportat 50.000 de demonstranți. Oricum, un număr insignifiant față de sutele de mii de protestatari ce au cerut, la Minsk și în toată țara, demisia dictatorului.

Cel mai mare protest

Sute de mii de manifestanţi scandând „Demisia!” au umplut duminică centrul capitalei bieloruse, Minsk, în cel mai amplu protest de până acum față de realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după ce Rusia a afirmat că îi va oferi acestuia sprijin militar dacă va fi necesar.

La protest, care a atras peste 200.000 de persoane, nu a fost vizibilă prezenţa poliţiei, conform reporterului Reuters. Atmosfera a fost una de sărbătoare, oamenii purtând steagurile alb-roşii folosite în Belarus după destrămarea URSS în 1991, înainte ca Lukaşenko să restabilească în ţară o versiune sovietică patru ani mai târziu. Manifestanţii au strigat „Trăiască Belarus” şi „Nu vom uita sau ierta”. Cel puţin două persoane au murit şi mii au fost arestate în urma protestelor declanşate după scrutinul de duminica trecută.

Oponenţii lui Lukaşenko, aflat la putere de 26 de ani, spun că votul a fost fraudat, dar preşedintele invocă rezultatele oficiale, care îi acordă peste 80% din sufragii. Cu puţin înaintea mitingului opoziţiei, susţinători ai lui Lukaşenko s-au adunat, sub măsuri stricte de securitate, în centrul Minskului pentru prima dată de la alegeri, la o contramanifestație.

„Trupe NATO sunt la porţile noastre. Lituania, Letonia, Polonia şi Ucraina noastră natală ne ordonă să ţinem noi alegeri”, a spus Lukaşenko, susţinând că Belarusul ar „muri ca stat” dacă alegerile s-ar repeta. „Nu v-am trădat niciodată şi n-o voi face niciodată”, a mai afirmat el.

Conform agenţiei ruse RIA, armata din Belarus va efectua exerciţii în vestul ţării între 17-20 august.

Candidata opoziţiei în alegeri, Svetlana Tihanovskaia, plecată marţi în exil în Lituania, a chemat pentru această duminică la un uriaş „marş al libertăţii” la Minsk şi în alte oraşe. Mii de oameni au răspuns la apel în alte oraşe din ţară.

Angajaţi la stat, inclusiv poliţişti şi personal din televiziune, au venit în sprijinul protestatarilor, iar unele din cele mai mari uzine de stat, coloana vertebrală a modelului economic de tip sovietic al lui Lukaşenko, au fost afectate de proteste şi încetări ale lucrului.