Producătorii din industria alimentară denunţă abuzul de piaţă al marilor magazine, dar aşteaptă ca supermarketurile să propună regulile jocului.

Producătorii români de alimente au organizat, ieri, la Ministerul Agriculturii, cea mai amplă acţiune de protest de până acum împotriva „abuzului de piaţă“ exercitat de lanţurile de supermarketuri, dar, de teama repercusiunilor, lasă la mâna retailerilor rezolvarea conflictului.

Deşi virulenţi în declaraţii, şefii patronatelor din industria alimentară se poartă „cu mănuşi“ şi pasează supermaketurilor iniţiativa redactării unui Cod de bune practici comerciale, prin care să fie împiedicate acţiunile de monopol de piaţă.

„Supermarketurile exercită un abuz de putere, prin impunerea unor condiţii contractuale care le reduc substanţial profitul, duc la o creştere artificială a preţurilor şi la falimentarea magazinelor de proximitate“, susţin producătorii.

Patronatele din industria alimentară aşteaptă o poziţie din partea lanţurilor de retail. „Avem semnale că cel puţin lanţul Carrefour va accepta să negocieze pe această temă“, ne-a declarat Valeriu Steriu, preşedintele Patronatului Laptelui. Informaţia nu a fost confirmată de reprezentanţii Carrefour.

O întâlnire între producători şi supermarketuri, mediată de Ministerul Agriculturii, ar putea avea loc peste două săptămâni. De ce se tem producătorii

Principala temere a oricărui producă tor sau distrubuitor în conflictul cu supermarketurile este legată de posibilitatea delistării produselor de la raft.

Pe scurt, orice acţiune „revoluţionară“ împotriva taxelor ascunse practicate de supermarketuri s-ar putea solda cu scoaterea respectivului producător sau distribuitor din lanţul de magazine. „Nimeni nu-şi permite să fie cu adevărat bătăios. Delistarea ar însemna pierderea unor investiţii de câteva sute de mii de euro pentru un producător mare“, susţine Steriu.

„În relaţia cu supermarketurile, este un regim al tăcerii mai ceva ca în mafie“, rezumă preşedintele Patronatului Laptelui.

Iniţiativa producătorilor români de alimente de a face publice problemele în relaţia cu retailerii şi de a cere anchetarea lor este susţinută şi la Bruxelles, un proiect similar fiind aprobat recent în Parlamentul European. Proiectul a ajuns pe masa Comisiei Europene, care urmează să decidă dacă se va cere anchetarea practicilor comerciale ale marilor lanţuri de comerţ din Europa. CLAUZĂ „Mai ieftin nu puteţi vinde!“ Pe baza informaţiilor furnizate de producători şi distribuitori, EVZ a scris, de la sfârşitul anului trecut, despre „abuzul de putere“ al lanţurilor de retail din România. Contactaţi de EVZ, niciunul dintre reprezentanţii lanţurilor de supermarketuri nu a comentat informaţiile şi continuă să păstreze tăcerea şi astăzi. Pe lângă „taxele ascunse“ - taxă de intrare în magazin, taxă de deschidere (pentru noile magazine inaugurate), taxă de raft, taxă de promoţie, taxă de catalog - obligatorii pentru orice produs, supermarketurile interzic producătorilor să vândă produsele mai ieftin în magazinele tradiţionale. Aceste reguli comerciale scumpesc produsele cu până la 30%, potrivit jucătorilor din industria alimentară.

SUPERMARKET

Taxe care apar în contractul dintre producător şi supermarket (on invoice)

- discounturile de baza acordate la produsele livrate - discounturile acordate suplimentar în perioadele de reclame - discountul logistic - discountul de livrare depozit central

Taxe care nu apar în contract (off invoice)*

- serviciu centralizat de cumpărare = procent din cifra de afaceri lunară, care se solicită pentru lansarea comenzii şi vânzarea produselor - serviciu de marketing = se solicită pentru alocarea de spaţiu produselor în raft, pentru asigurarea de reclame (între 10 şi 70% din preţul final al produsului) - serviciu de vânzare garantată - serviciu gestionare gamă = se solicită pentru listarea de noi produse şi asigurarea la raft în permanenta a produselor livrate - euro discount = pentru prezentarea furnizorului şi a produselor acestuia la sucursalele din Europa ale supermarketului respectiv - taxa de deschidere magazine = suma fixă ce se achită după deschiderea unui nou magazin (poate ajunge până la 10.000 de euro pe furnizor) - taxa de remodelare = sumă folosita pentru reamenajarea magazinelor existente - taxa de listare â suma fixă aplicată fiecarui produs nou listat (circa 250 de euro)

*producătorii vor, prin intermediul Codului de Bune Practici Comerciale, ca aceste taxe să fie trecute în contracte

sursa: Asociaţia Română a Cărnii, Rompan