Târgul internaţional Internaţional Gaudeamus Carte de învăţătură, care s-a încheiat luni, a fost pentru majoritatea editurilor mai profitabil decât ediţia precedentă.

Cea de-a şaptesprezecea ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus Carte de învăţătură şi-a desemnat, luni, la finalul manifestării, premianţii, editurile Humanitas, RAO, Nemira, Polirom, ALL, dar şi romanialibera.ro sau venerabila traducătoare Antoaneta Ralian regăsindu-se printre câştigători, potrivit Agerpres.

Prin votul publicului au fost acordate Trofeele Gaudeamus pentru edituri care au publicat peste 200 de titluri în anul 2009: Editura Humanitas - locul I, Grupul editorial RAO - locul al II-lea şi Editura Nemira - locul al III-lea.

Pentru editurile premiante care au publicat, anul trecut, între 100 şi 200 de titluri, premiul a revenit Editurii Adevărul, iar la edituri care au publicat mai puţin de 200 de titluri în 2009 premiantă a fost Editura ALL.

Cea mai râvnită carte a târgului a fost desemnat volumul "Crimele Revoluţiei" de Grigore Cartianu, publicată de Editura Adevărul (au fost achiziţionate aproximativ 3000 de exemplare, ea devenind astfel cea mai bine vândută carte de la Gaudeamus), Trofeul Presei fiind acordat, la secţiunea publicaţii, cotidianului Adevărul.

La secţiunea Radio, câştigător a fost desemnat postul Radio Guerilla; la secţiunea TV - TVR Cultural; la secţiunea Agenţii de presă - Mediafax, iar la online - romanialibera.ro. De asemenea, Premiul Educaţia a fost acordat Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Premiul de Excelenţă - Editurii Polirom pentru colecţia Ego Proză, iar Premiul pentru traducere Antoanetei Ralian.

Ierarhia vânzărilor

Cele mai vândute cărţi de la editura Curtea Veche au fost "Carte regală de bucate", de Principesa Margareta (peste 1000 de exemplare), "Basmele românilor" în patru volume, care puteau fi achiziţionate separat (1500 de exemplare), "Vinovat de iubire" (400 de exemplare), romanul lui Adrian Păunescu.

Campionul editurii Trei a fost scriitorul suedez Stieg Larsson, a cărui trilogie "Millenium" s-a vândut în 1500 de exemplare. "Deşi face parte dintr-o nouă colecţie abia lansată la târg intitulată «Psihologia pentru toţi», volumul «50 de mari mituri ale psihologiei populare» (Scott O. Lilienfeld şi alţii) s-a vândut foarte bine - 300 de exemplare.

Tot în 300 de exemplare s-a vândut şi ineditul thriller al lui Stoian G. Bogdan, «Nu-ştiu-câte-zile», o cifră importantă în măsura în care literatură română are o audienţă destul de restrânsă", a declarat pentru EVZ Magdalena Mărculescu, directorul grupului editorial Trei.

Neagu Djuvara conduce în top

Vizitatorii ediţiei din acest an a Gaudeamus au optat pentru cărţile "Jurnalul unui puşti" (două volume) de Jeff Kinney, "Vând kilometri", de Mihai Barbu şi "Un tramvai numit dorinţă ", de Tennessee Williams, din oferta editurii Art. Din meniul Vellant, "Istoria benzii desenate româneşti", de Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu, a fost epuizată în timp record.

Pe locurile doi şi trei s-au plasat "Soluţia Schopenhauer", de Irvin Yalom şi "Mărturisesc că am trăit", memoriile lui Pablo Neruda. "Cartea întrebărilor" de Ioana Pârvulescu a fost cea mai vândută carte de la editura Humanitas, urmată de "Aer cu diamante", de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru şi Iom Stratan, cu ilustraţii de Tudor Jebeleanu, şi de "Fluturele negru", noul roman al lui Radu Paraschivescu.

Potrivit reprezentanţilor Humanitas, ea a acumulat vânzări de peste 400.000 lei înaintea închiderii târgului de carte. Cel mai căutat autor al editurii a fost Neagu Djuvara, în timp ce din oferta Humanitas Fiction printre cele mai prizate cărţi s-au numărat "Walkiriile", de Paulo Coelho, "Cai în galop", de Yukio Mishima şi "Leagănul respiraţiei", de Herta Muller.

Inocenţă, îngeri şi ospiciu

Orhan Pamuk a fost cel mai bine vândut autor Polirom, volumul "Muzeul Inocenţei" fiind la mare căutare printre vizitatorii Gaudeamus. Daniela Zeca, cu "Demonii vântului", şi "Istoria Imperiului Bizantin", de A.A. Vasiliev, întregesc topul cărţilor cel mai bine vândute ale acestei edituri. Încasările editurii de la Gaudeamus au depăşit 500.000 de lei. În ce priveşte "Cartea românească", "Medgidia, oraşul de apoi", de Cristian Teodorescu, "Ana Maria şi îngerii", de Radu Aldulescu şi "20/22. Douăzeci de ani de texte", de Dan Perjovschi, au ocupat primele poziţii într-o ierarhie a cărţilor achiziţionate.

"Băieţi aproape buni", de Bogdan Teodorescu, conduce topul de vânzări al editurii Tritonic. Argintul şi bronzul le-au revenit volumelor "Un ospiciu numit România. Cronica unui eşec premeditat", de Cozmin Guşă (825 de exemplare) şi "Lily of the Valley. Lena Turner şi Misterul fratelui pierdut", de Maria Alexandra Ion, adolescenta în vârstă de 14 ani (690 de exemplare).

De la Editura Nemira s-au vândut excelent trilogia "Jocurile foamei", de Susannne Collins (în special volumul al treilea, "Revolta"), în 1260 de exemplare, "Adio, iubito", de Raymond Chandler, în 630 de exemplare şi "2010. A doua odisee" de Arthur C. Clarke, în 450 de exemplare. Topul editurii Publica se compune din cărţile "Cădere liberă" de Joseph Stieglitz, "Noile reguli de marketing şi PR", de David Meerman Scott şi "Economia crizelor", de Noriel Roubini, din care s-au vândut aproximativ 500 de exemplare.

Cât despre editura Ideea, cel mai bine s-au vândut "IDEA. Arta + Societate 35" (cel mai recent număr din revistă), "Secolul", de Alain Badiou şi "Camera luminoasă" de Roland Barthes.

BILANŢ

Lansări inedite la Gaudeamus

Printre evenimentele mai rare la un târg de carte s-a numărat lansarea cărţii "Lily of the Valley. Lena Turner şi Misterul fratelui pierdut", de Maria Alexandra Ion. Adolescenta de 14 ani a povestit cum îi aducea prietenei sale Ana (prezentă la lansare) fragmente din carte pe măsură ce le scria. "Ceea ce atrage atenţia de la bun început în acest roman pentru (şi despre) părinţi şi copii este amestecul straniu, cu totul neobişnuit, de meditaţie candidă şi luciditate atroce, de elegie şi policier, mixtura epico-lirică, de thriller şi jurnal intim, turnată în cadrele unei naraţiuni de tip puzzle, care îl pune în mare încurcătură pe cititorul leneş, deprins să primească mură în gură", afirma criticul Antonio Patraş în postfaţa cărţii.

Cât despre lansarea Principesei Margareta, aceasta a declarat despre cartea sa că "este un fel diferit de a cunoaşte Familiile Regale ale lumii. Sunt mândră de acest lucru. Şi sunt sigură că societatea românească va avea de câştigat din acest travaliu".