Retrovirușii antici care s-au integrat în ADN-ul nostru au jucat un rol esențial în dezvoltarea unor trăsături care ne definesc ca oameni, cum ar fi placenta sau mielina. Cercetătorii explorează modul în care acești retroviruși au influențat și continuă să influențeze biologia și sănătatea noastră.
Virușii vechi ne-au afectat nervii, dar într-un mod bun.
Un anumit retrovirus, care se găsește în ADN-ul vertebratelor cu fălci, ajută la producerea unei proteine care izolează fibrele nervoase, spun cercetătorii în 15 februarie în revista Cell.
Această izolație, numită mielină, ar fi putut contribui la gândirea rapidă și la creierele complexe.
Ce sunt retrovirușii?
Retrovirușii, cunoscuți și ca gene săritoare sau retrotranspozoni, sunt viruși RNA care își fac copii de ADN pentru a se încorpora în ADN-ul gazdei.
Odată, oamenii de știință credeau că rămășițele virușilor antici sunt gunoi genetic. Dar perspectiva e cu totul alta, spune neuroștiințificul Jason Shepherd de la Universitatea Utah Spencer Fox Eccles School of Medicine din Salt Lake City
„Descoperim din ce în ce mai mult că acești retrotranspozoni și retroviruși au influențat evoluția vieții pe planetă”, spune Shepherd.
Retrovirușii au ajutat la evoluție
Rămășițele retrovirușilor erau deja cunoscute că au ajutat la evoluția placentei, a sistemului imunitar și a altor etape importante în evoluția umană.
Acum, ei sunt implicați în ajutorul la producerea mielinei. Mielina este un strat de grăsime și proteină care învelește fibrele nervoase lungi, numite axoni.
Stratul funcționează ca izolația de pe un fir electric: nervii acoperiți cu mielină pot trimite semnale electrice mai repede decât nervii neizolați.
Creierele devin mai complexe
Fibrele nervoase acoperite pot fi și mai subțiri și pot crește mai lungi decât ar fi fără izolație, permițând animalelor să crească mai mari, spune Robin Franklin, un biolog specializat pe celulele stem de la Altos Labs-Cambridge Institute of Science din Anglia.
El crede că fibrele mai subțiri pot fi împachetate în sistemul nervos mai eficient, citează Science News.
„Ca rezultat al mielinei, creierele au devenit mai complexe și vertebratele mai diverse”, spune Franklin. „Dacă mielinizarea nu s-ar fi întâmplat în evoluția timpurie a vertebratelor, nu am avea biodiversitatea pe care o vedem acum”.