Trei au fost momentele extrem de importante în planul politicii mondiale, în 2012: alegerile preziden?iale din SUA, Rusia ?i Fran?a. Pe lâng? acestea, au suscitat aten?ia publicului ?i anali?itlor situa?ia economic? dezastruoas? din Grecia, dar ?i r?zboiul civil, soldat cu zeci de mii de victime din Siria.

Întreaga planet? a urm?rit cu sufletul la gur? competi?ia final? pentru Casa Alb?, în 6 noiembrie, dintre democratul Barack Obama ?i republicanul Mitt Romney. Obama a dep??it pragul necesar de 270 de voturi în Colegiul Electoral, iar suporterii s?i, extrem de ferici?i, au cântat ?i au dansat la petrecerea organizat? în cinstea victoriei în alegeri, la Chicago. Pre?edintele le-a mul?umit pentru c?, în acest fel, s-au asigurat c? „na?iunea va merge înainte, de?i b?t?lia pentru a ob?ine schimb?rile dorite va continua s? fie dificil?”.

Primul pre?edinte afro-american al Statelor Unite, care a ajuns la putere, în urm? cu 4 ani, cu sloganurile de „speran??” ?i „schimbare”, a reu?it s?-?i conving? compatrio?ii c? este cel mai potrivit s? r?mân? la conducere înc? 4 ani, în pofida unui bilan? destul de slab mai ales pe plan economic.

Niciodat? în istoria SUA, dup? Marea Criz? din 1929, un pre?edinte nu a fost reales pe fondul unui ?omaj mai ridicat de 7,2% (în prezent rata ?omajului este de 7,9%). Un singur democrat, Bill Clinton, a avut dou? mandate preziden?iale pline dup? Al Doilea R?zboi Mondial. Campanie electoral? str?lucit?

Strategia sa de campanie s-a concentrat asupra noilor demografii ?i a vechilor economii din ?ar?, ceea ce a fost mai mult decât suficient pentru a-i asigura al doilea mandat de ?ef de stat. Obama s-a bazat pe popula?ia hispanic?, o comunitate ce a cunoscut cea mai rapid? dezvoltare economic?, dar ?i pe homosexuali ?i femei, imigran?i ?i sus?in?tori ai c?s?toriilor între persoane de acela?i sex, sus?in?tori ai avortului ?i ai contracep?iei.Formula campaniei sale a fost „80-40” 80% din votul minorit??ilor ?i 40% din cel al albilor, ceea ce se pare c? a reu?it. Obama i-a câ?tigat pe hispanici, care nu au votat niciodat? în num?r atât de mare, iar în Florida, unde hispanicii erau în mod tradi?ional prorepublicani care sus?in Cuba, el a primit sprijinul portoricanilor ?i al celei de-a doua genera?ii de cubanezi.

A reu?it s? fac? uitate dificult??ile economice prin care a trecut ?ara, în ultimii ani, prezentându-se drept un campion al clasei de mijloc, care a ajuns aici prin propriile puteri, ?i al c?rui statut ?i venit a sc?zut decenii întregi, comenta Financial Times. Obama a avut „cea mai performant? ma?in? electoral? din SUA”, înfiin?ând birouri în statele indecise, cu un an înainte de alegeri. Rezultatele finale ale alegerilor ar?tau a?a:  MITT ROMNEY. 206 VOTURI ELECTORALE 50% - 59.696.127; BARACK OBAMA, 303 VOTURI ELECTORALE 48%- 57.072.892 de voturi. Rusia: poveste cu final a?teptat Cu ?apte luni mai devreme s-a desf??urat un alt scrutin important, dar, de data asta, cu un rezultat previzibil: cel din Rusia, câ?tigat, din nou, de Vladimir Putin. Fost pre?edinte al ??rii, timp de alte dou? mandate, între 2000-2008, apoi premier între 2008-2012, Putin a revenit la Kremlin, în alegerile din 4 martie, din primul tur de scrutin, ob?inând 63,42% din voturi. A fost urmat de liderul comunist Ghennadi Ziuganov – cu 17,89% din voturi; pe locul al treilea s-a clasata ultrana?ionalistul Vladimir Jirinovski, cu 7,98% din sufragii; Mihail Prohorov a întrunit 7,53 % din sufragii, iar liderul Rusiei Drepte, Serghei Mironov – 3,67%.

Au urmat luni întregi de proteste organizate în special la Moscova, dar ?i în alte ora?e importante din Rusia, de c?tre activi?tii opozi?iei, care contestau revenirea lui Putin în fruntea ??rii. Sute de protestatari au fost aresta?i de poli?ie, la manifesta?ii neautorizate. Oamenii au ie?it în strad? chiar ?i în timpul investiturii oficiale a lui Putin, în 7 mai. Schimbare de gard? la Palatul Elysee

În luna mai au avut loc alegerile pentru func?ia de pre?edinte al Fran?ei. În cel de-al doilea tur de scrutin s-au confruntat conservatorul Nicolas Sarkozy, fostul pre?edinte, ?i socialistul Francois Hollande. Era Sarkozy s-a încheiat în Fran?a, odat? cu alegerea socialistului Francois Hollande în func?ia de pre?edinte, cu 51,7% din voturi, fa?? de 48,38% dintre voturi acordate lui Nicolas Sarkozy. Peste 18 milioane de voturi au fost acordate candidatului socialist, 16,9 milioane predecesorului s?u, în timp ce 2,1 milioane de persoane au votat în alb sau nul. Rata de absenteism a fost de 19,66% (fa?? de 20,7% în primul tur al alegerilor preziden?iale din acest an ?i 16,03% în al doilea tur din 2007), adic? 9 milioane de persoane. Cu 17,90% în primul tur ?i înfrângerea lui Nicolas Sarkozy, pe care ea miza, lidera extremei-drepata Marine Le Pen a ie?it înt?rit? din alegerile preziden?iale. În primul tur al preziden?ialelor, candidata Frontului Na?ional s-a plasat în frunte sau în pozi?ia a doua în 116 circumscrip?ii ?i a dep??it pragul de 25% în 59 dintre ele. La alegerile legislative din luna iunie, sociali?tii au reu?it s? ob?in? majoritatea în Parlament ?i s-au aliat cu ecologi?tii pentru o majoritate absolut?.

În 20 mai a avut loc summitul NATO de la Chicago, cel mai mare summit din istoria Alian?ei, la care au fost invitate s? participe 50 de state, ?i unde s-au discutat probleme importante precum: situa?ia din Afganistan, scutul antirachet?, cooperarea militar? ?i parteneriatele cu statele din afara Alian?ei ?i "austeritatea", armatele occidentale fiind obligate s? coopereze mai mult pentru a nu pierde suprema?ia tehnologic?. Grecia, bomba cu ceas a Europei

O alt? ?ar? pe care statele lumii au stat cu ochii în 2012 a fost Grecia. Criza din Grecia ?i perspectiva ie?irii acesui stat din zona euro au pus pe jar Europa. Dou? alegeri legislative, trei guverne, cinci greve generale ?i o criz? care nu pare s? aib? sfâr?it - 2012 a fost anul în care nemul?umirea social? ?i s?r?cia au condus la o cre?tere a num?rului de sinucideri ?i a unui partid neonazist în aceast? ?ar?.

Grecia a început anul 2012 condus? de tehnocratul Lukas Papademos, sus?inut de o dificil? coabitare a social-democra?ilor, conservatorilor ?i ultrana?ionali?tilor, ?i cu dou? mari obiective: ?tergerea a 100 de miliarde de euro din datorie ?i un al doilea pachet de sprijin financiar din partea UE ?i a FMI în valoare de 130 de miliarde. Furia popular? dup? 5 ani de recesiune ?i reduceri a ie?it în eviden?? la 12 februarie, când manifesta?iile împotriva unor noi m?suri de austeritate au generat acte de violen?? în cursul c?rora au fost incendiate circa 50 de cl?diri. Dup? câteva s?pt?mâni, sinuciderea pensionarului Dimitris Hristulas a devenit simbolul disper?rii unei ??ri în care num?rul sinuciderilor au crescut cu 37 % de la declan?area crizei. În pofida opiniei contrare a partenerilor s?i ?i a institu?iilor europene, liderul forma?iunii conservatoare Noua Democra?ie (ND), Antonis Samaras, a for?at convocarea de alegeri anticipate în contextul avantajului exprimat de sondajele de opinie. Rezultatul a fost îns? altul: sistemul bipartid care func?iona în Grecia din 1974 s-a pr?bu?it. Dac? în 2009 Mi?carea Socialist? Panelen? (PASOK) ?i ND aveau 77 % din voturi, în alegerile din mai au primit numai 32 %.

SYRIZA, partid de stânga opus austerit??ii, ?i-a m?rit sprijinul ?i, cu 16,76 % din sufragii, a devenit a doua for?? politic? a ??rii.Slabul rezultat al ND, pr?bu?irea social-democra?ilor, refuzul SYRIZA de a participa la un guvern care ar fi urmat s? continue reducerile a obligat la convocarea de noi alegeri.

Spre u?urarea autorit??ilor europene, care l-au sprijinit f?r? rezerve pe Samaras ?i au legat o eventual? victorie a SYRIZA de ie?irea din zona euro, noile alegeri au fost câ?tigate de conservatori, care au convenit un executiv cu PASOK ?i forma?iunea de centru-stânga DIMAR. O alt? consecin?? a alegerilor a fost consolidarea, cu 7 % din voturi, a forma?iunii Zorii Aurii, partid neonazist cu program axat pe expulzarea imigran?ilor ?i cu militan?i ?i înal?i responsabili implica?i în violen?e la adresa str?inilor. Ajuns în fruntea guvernului, Samaras nu a reu?it s? renegocieze m?surile de austeritate, cum promisese înainte de alegeri, iar UE ?i Fondul Monetar Interna?ional i-au cerut chiar s? le m?reasc?, sub constantele amenin??ri ?i zvonuri privind ie?irea Greciei din zona euro.

Pân? la urm?, în noiembrie, Parlamentul a aprobat cu o marj? foarte mic? pachetul de m?suri, în timp ce, în strad?, zeci de mii de greci protestau fa?? de   austeritate. Mânia popular? era de în?eles, dat fiind faptul c? ?omajul a crescut de la 9 % la 25,4 % în trei ani ?i numeroase afaceri s-au închis, f?r? ca m?surile de austeritate s? fi servit pentru a se vedea lumina de la cap?tul crizei.

Negocierile guvernului grec au reu?it s? smulg? de la UE ?i FMI o prelungire a termenului pentru reducerea deficitului ?i a datoriei pân? la niveluri acceptabile, îns? toate previziunile arat? c? grecii vor continua s? sufere în anul care vine, adaug? agen?ia spaniol? de pres?. Primul atentat terorist în Bulgaria În anul 2012, Bulgaria a intrat în cronicile negre, cu primul atentat sângeros interna?ional din istoria sa. La 18 iulie, în jurul orei 17.25, o explozie s-a produs într-un autocar cu turi?ti israelieni în parcarea aeroportului interna?ional din sta?iunea Burgas, pe malul M?rii Negre. În afara atacatorului, atentatul s-a soldat cu 6 mor?i - 5 turi?ti israelieni ?i un ?ofer bulgar - ?i circa 30 de r?ni?i. La câteva ore dup? atentat, Israelul s-a gr?bit s? acuze Iranul c? a comandat acest atentat ?i mi?carea ?iit? libanez? Hezbollah c? a fost cea care l-a pus în practic?. Atât Iranul, cât ?i Hezbollah au negat orice acuza?ie. În ceea ce le prive?te, autorit??ile bulgare au fost extrem de prudente, refuzând s? arate cu degetul spre Iran sau Hezbollah. Potrivit autorit??ilor de la Sofia, înc? nu sunt suficiente probe care s? le permit? s? anun?e cine se afl? în spatele atentatului.

Subiectul s-a aflat în centrul discu?iei dintre premierul bulgar Boiko Borisov ?i pre?edintele american Barack Obama, care s-au întâlnit, la începutul lunii decembrie, în Biroul Oval al Casei Albe. Premierul bulgar a spus c? înc? lipsesc detalii care s? permit? s? se ajung? la autori. Obama a fost de acord c? trebuie s? se mai avanseze pentru ca probele strânse s? poat? fi prezentate justi?iei.

Pe înregistr?rile video ale camerelor de supraveghere ale aeroportului poate fi observat un b?rbat care se plimb? în zon? timp de o or?, înainte de aterizarea avionului, iar dup? sosirea israelienilor li se al?tur? în drumul spre autocarele care îi a?teaptau în parcarea din fa?a aeroportului. Explozia s-a produs în momentul în care el î?i punea bagajele în portbagajul vehiculului. La început autorit??ile bulgare au anun?at c? cel mai probabil este vorba de un terorist sinuciga? dar, potrivit ultimelor date, mai verosimil? pare versiunea c? atacatorul nu inten?ionase s? se sinucid?, ci încerca s? pun? rucsacul cu dispozitivul explozibil în portbagajul autocarului. Exper?ii cred c? este posibil ca dispozitivul s? fi explodat mai devreme decât inten?iona teroristul, ori dintr-o gre?eal? tehnic?, ori pentru c? a fost activat de la distan?? de un alt membru al grupului terorist. Siria, r?zboi sângeros f?r? sfâr?it

În Siria, revolta popular?, declan?at? cu 22 de luni în urm?, transformat? în r?zboi civil, între for?ele guvernamentale, fidele pre?edintelui Bashar al-Assad, ?i rebelii anti-guvernamentali se islamizeaz? tot mai mult. În aceast? ?ar?, vremea promisiunilor Prim?verii arabe pare s? fie departe, dup? cum comenta agen?ia AFP. Mi?carea pa?nic? ?i popular? împotriva regimului pre?edintelui Bashar al-Assad s-a transformat cu timpul într-un r?zboi sângeros, ca reac?ie la brutalitatea for?elor guvernamentale.

Sus?inu?i de majoritatea sunit? a popula?iei, insurgen?ii au plecat la lupt? cu câteva pu?ti de contraband? sau cump?rate de la ofi?eri corup?i. În prezent, insurgen?ii de?in controlul asupra majorit??ii zonelor rurale ?i a câtorva ora?e de m?rime medie. În nord-vestul ??rii, rebelii au cucerit o regiune cuprins? între Alep (nord), unde victoria nu a fost tran?at?, ?i frontiera cu Turcia. Insurgen?ii s-au apropiat de Damasc, unde armata afirm? c? a lansat ample opera?iuni de 'securizare' a zonei împotriva 'terori?tilor' - denumire atribuit? rebelilor de c?tre autorit??i.

Incapabil s? recucereasc? terenul pierdut, regimul de la Damasc a abandonat mai multe tabere militare pentru a se concentra asupra ap?r?rii Damascului, a marilor ora?e, a axelor strategice ?i pentru a consolida reduta alawit? (ramur? a ?iismului reprezentat? de conducerea sirian?) de la malul M?rii Mediterane. For?ele guvernamentale atac? sate ?i cartiere rebele, cu pre?ul vie?ii unor civili.

Potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDH), aproximativ 42.000 de persoane, în majoritate civili, ?i-au pierdut via?a de la declan?area revoltei, în martie 2011. Sute de mii de sirieni ?i-au p?r?sit c?minele fugind din fa?a dezastrului. Mul?i s-au refugiat în Turcia, în Iordania ?i în Liban, iar exodul continu?.

La rândul s?u, comunitatea interna?ional? a renun?at la ideea g?sirii unei solu?ii negociate la violen?ele în Siria, a c?rei conducere politic? mizeaz? înc? pe sprijinul Rusiei ?i al Iranului. Gra?ie unei superiorit??i materiale zdrobitoare, armata, al c?rei arsenal chimic provoac? mari îngrijor?ri la nivel interna?ional, continu? s? ini?ieze ample opera?iuni militare.