De sute de ani, maeștrii bucătari amestecă florile în felurile pe care le-au pus pe masă, fie că e vorba de meniuri sărate sau de deserturi dulci și colorate. Florile comestibile completează perfect o alimentație echilibrată, spun nutriționiștii

Supranumită „Fata care gătește cu flori”, arădeanca Romana Rista îi învață pe români să își „înflorească” mâncărurile. Fie că face sosuri, garnituri sau prăjituri, apelează la flori. E celebră pentru bezelele cu levănțică și tartele înflorate. „Sunt fericită că am deschis orizonturile acum patru ani și voi continua să o fac. Am arătat o cale pe care mulți au privit-o cu scepticism”, recunoaște Romana Rista. Până acum își aducea florile comestibile din Israel, Olanda și Italia, din surse bio. Din vara lui 2015, marii retaileri de la noi au început să vândă flori comestibile.

Primăvara e darnică pentru cei ce se încumetă să gătească specialități cu flori. Florile de salcâm sunt delicioase în salate sau prăjite în aluat de clătite, la fel și florile de soc, un desert foarte apreciat în Franța.

Ideale în salate

Într-un aluat sărat, cu bere, se pretează a fi gătite florile de dovleac. „Fata care gătește cu flori” spune că au un potențial culinar extraordinar. Mai toate florile sunt ideale în salate sau ca decor de tarte, pentru aspect și gust ieșit din comun.

Panseluţele au aromă uşor mentolată. Conţin vitaminele A și C. Violetele pot da un plus salatelor, dar pot fi şi parte din deserturile raw. Atât florile cât și frunzele de năsturel au un gust piperat şi e bine să fie consumate negătite. Puteţi „arunca” petalele în salate. Trandafirii conțin zinc, fier, calciu, și vitaminele A, B și C. Se folosesc în dulcețuri și siropuri. În funcție de soi, pot să nu aibă gust, să fie dulci, parfumați sau puțin piperați. Trandafirii şi florile de portocal s-au folosit de-a lungul timpului în multe preparate în Orientul Mijlociu, iar florile de cireş şi crizantemele sunt întâlnite în bucătăria japoneză.

Mușețelul poate fi pus în sosuri. Protejează pielea, calmează colicii, durerile de dinţi, este antiseptic şi relaxează. Călţunaşul sau papucul (condurul) doamnei e ideal în salate şi sucuri, conţine multă vitamina C, este un bun diuretic, expectorant şi antiscorbutic. Petalele au gust picant. În ultimii 300 de ani, florile, originare din Peru, au fost folosite constant în bucătărie.

Crăițe și zorele

Florile albastre de limbamielului au un miros şi aromă asemănătoare castravetelui, fiind ideale în salate. Zorelele se folosesc la mâncăruri gătite, schimbând uşor gustul sosurilor. Crăițele au aromă de lămâie. Trifoiul de câmp este dulce la gust și bogat în minerale. Gălbenelele, în cantitate mică, pot fi folosite ca substitut pentru șofran. Petalele lor galbene colorează sote-urile. Alte flori comestibile sunt cele de măr, cireş, yucca, gura leului, lalea, floarea soarelui (petale), coriandru, albăstrele, busuioc, păpădie, levănțică, frezii, iasomie, nalbă, gladiole, liliac, floarea pasiunii, magnolie, garoafă.

Reguli importante

„Gătesc cu flori provenite din culturi bio. Nu recomand florile culese de la marginea drumului și nici pe cele din florării sau pepiniere”, mai spune Romana Rista. Flori care nu se pot consuma: brebenelul, lăcrămioara, narcisa, stânjenelul, petunia, leandrul, florile de ardei, cartof, roșii, vinete sau sparanghel.

Bezele cu levănțică

Albușurile, lăsate la temperatura camerei câteva minute, se bat cu zahăr adăugat în ploaie, treptat (50g zahăr cristal la 1 albuș) și un praf de sare până ce bezeaua, de culoare sticloasă, stă „bățoasă” pe lingură. Se amestecă un vârf de lingură de flori de levănțică la 3 albușuri. Bezelele se formează cu dosul unei linguri, se pun în tava acoperită cu hârtie de copt, apoi se presară cu flori de levănțică și se coc o oră în cuptorul încins, în prealabil, la 110 grade C.

Flori de dovlecel în aluat cu bere

Se prepară un aluat subțire de clătite – din făină, ouă ( 3 linguri de făină la 1 ou), un strop de sare, mirodenii (cimbru, sumac) și bere cât e necesar pentru a asigura consistența fluidă. Florile de dovlecel se spală sub stropi de apă și li se înlătură codițele, pistilele și staminele. Într-o cratiță se încinge uleiul, apoi florile, tăvălite în aluat, se prăjesc. Se consumă calde, preferabil cu o salată de leurdă, telemea, petale de crăițe și albăstrele.