Rețeta perfectă. O sentință extrem de ciudată arată măsurile diferite cu care judecă instanțele de la noi: pedepse cu executare pentru furturi mărunte, închisoare cu suspendare pentru furturi colosale, cu condiția ca cel care a comis fapta să returneze banii la timp.
Daca furi peste 370.000 euro din fonduri europene primesti 2 ani de inchisoare, dar cu suspendare, scrie Luju.ro, adăugând că pentru o astfel de bunăvoință din partea justiției e nevoie, poate, să fii isteț și să dai din timp banii înapoi. Dar mai ales să fii fiul decanului Gheorghe Emil Mărginean Facultății de Zootehnie a Universității de Științe Agronomice și Medicina Veterinară (USAMV).
Personaj despre care Lumea Justiției scrie că se laudă că aduce sute de mii de turiști anual prin grupul de firme Karpaten, că l-a susținut în campania electorală de anul trecut cu autocarele firmei sale pe Sorin Cîmpeanu, rectorul USAMV și fost ministru al Educației, om de încredere al co-președintelui ALDE Daniel Constantin. Fiul său, Alexandru Mărginean, de 25 de ani la data comiterii faptelor, era administrator al firmelor tatălui și deținea jumătate din afacere.
Mărginean-fiul a fost acuzat că l-a determinat pe un prieten al său, Filip Lepus, să încheie în fals un contract și să emită două scrisori de recomandare, care să ateste că el și firma sa Karpaten au prestat servicii de natură să-i ajute să se califice la licitația pentru contractul cu fonduri europene licitat de Ministerul Muncii, în valoare de circa o jumătate de milion de euro.
Alexandru Mărginean a câștigat contractul, a luat banii, dar în 2016 Departamentul de Lupta Antifraudă din Guvernul României și Curtea de Conturi l-au dat pe mâna DNA, mai scrie Luju.ro. Ancheta a stabilit un prejudiciu de peste 1,7 milioane lei (peste 370.000 euro).
„Felul în care a fost tranșat cazul miroase de la o poștă a indulgență excesivă în a sancționa o faptă de o asemenea gravitate”, acuză Lumea Justiției, arătând că „prejudiciile de peste 200.000 lei sunt considerate ca fiind „consecințe deosebit de grave”, care implică automat pedepse cu executarea orientate spre maximul revazut de lege”. Cu toate acestea, se arată în material, „judecătorul Marius Drăguț, de la Secția I Penală a Tribunalului București (dosar nr. 30540/3/2016) a aplicat autorului principal al faptelor de fals în înscrisuri sub semnatură privată și de folosire cu rea-credință de documente false prin care s-au obținut pe nedrept fonduri din bugetul Uniunii Europene pedeapsa simbolică de 2 ani de închisoare cu suspendare”.
„Asta întrucât infractorul s-a înțeles cu procurorul de caz al DNA să dea banii înapoi în timpul urmăririi penale, când Alexandru Mărginean, prin Karpaten Outgoing SRL, a depus documente că a virat într-un cont special suma de 1.703.072 lei(...), motiv pentru care procurorul de caz a ridicat sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor și pe conturile firmei sale”, mai arată Lumea Justiției. Sentința de condamnare la 2 ani cu suspendare a rămas definitivă prin respingerea de către judecătorii Curții de Apel București a apelului declarat de condamnați.
„Câți dintre hoții mărunți (găinarii) acestei țări ar da bani înapoi, după ce au fost prinși, doar pentru a scăpa fără a fi condamnați la închisoare cu executare?”, se întreabă retoric Luju.ro, adăugând că, evident, toți cei care ar putea. „Dincolo de recunoașterea faptei și acoperirea anticipată a prejudiciului, la nivelul DNA și instanțelor de judecată a existat o toleranță impardonabilă. Pe calapodul acestui caz, înseamnă ca oricine dintre cei prinși la furat pot scăpa dacă au resurse să dea banii furați înapoi. Cum va mai obține România fonduri europene pe viitor, dacă cei care le fraudează scapă practic fără nicio pedeapsă concretă?”, se încheie materialul.
Recomandările noastre
