Populaţia şi firmele acoperă tot mai greu ratele la împrumuturile acordate de bănci. Valoarea restanţelor s-a dublat într-un an.
Valoarea restanţelor strânse de populaţie şi de firme la creditele în lei şi valute s-a dublat în iunie anul acesta faţă de perioada similară a anului trecut. Cele mai mari restanţe se înregistrează la împrumuturile în lei, chiar dacă valoare creditelor în valută o depăşeşte pe a celor în monedă naţională.
În luna iunie a acestui an, populaţia şi firmele au întârziat la plata unei sume de de 1,22 miliarde de lei la creditele contractate în monedă naţională, cu 146% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit unui raport publicat de Banca Naţională a României (BNR).
La împrumuturile în valută, restanţele au urcat cu 118%, la 474,25 milioane de lei. Cine nu-şi plăteşte ratele
Bucureştenii sunt şi cei care au acumulat cele mai mari datorii restante. Mai bine de 40% din totalul restanţelor este înregistrat în Capitală, un procent logic de vreme ce bucureştenii conduc şi ca număr de clienţi ai băncilor. Nici braşovenii sau timişenii nu ratează topul celor care nu-şi onorează datoriile. În judeţele Braşov şi Timiş s-au strâns restanţe de 137 milioane de lei şi, respectiv, 78 milioane de lei. Braşovenii sunt campioni şi din alt punct de vedere: Braşovul este singurul judeţ în care restanţele la creditele în valută le întrec pe cele la împrumuturile în monedă naţională.
Cinci judeţe au înregistrat, în iunie, restanţe sub zece milioane de lei, cea mai scăzută valoare fiind înregistrată în Tulcea, cu 4,73 milioane de lei.
Potrivit BNR, în total, populaţia a contractat credite de consum de 65,66 miliarde de lei şi împrumuturi pentru locuinţe de 17,38 miliarde de lei. Imposibilitatea celor ce obţin împrumuturi de a-şi achita ratele este principalul motiv pentru care BNR încearcă să umble la condiţiile de creditare. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunţat că în următoarele două săptămâni va fi aprobat noul regulament.
Recomandările noastre
