Moldova a devenit victima colaterală a războiului pe care Rusia îl poartă în Ucraina. Autoritățile de la Chișinău sunt supuse unor presiuni foarte mari de la Moscova, în condițiile în care țara este dependent de gazul rusesc și de energia electrică furnizată din Transnistria. Stabilitatea regională și securitatea energetică a țării depind de condițiile meteo, dar și de evoluția situației internaționale.

O analiză a politologul moldovean Dionis Cenușa arată care sunt consecințele tacticilor prin care Rusia încearcă să provoace destabilizarea Republicii Moldova. În opinia sa, Republica Moldova nu trebuie lăsată victimă a Moscovei și trebuie susținută să depășească problemele energetice cu care se confruntă în această perioadă. Conform analizei, securitatea Moldovei, dar și a Ucrainei, reprezintă o responsabilitate partajată cu UE, iar vulnerabilitățile energetice devin prioritare odată cu venirea anotimpului rece. În analiza publicată pe site-ul ipn.md, politologul arată că Rusia și-a reorientat loviturile militare spre distrugerea infrastructurii critice ucrainene. Accentul a fost pus pe instalațiile de producere și furnizare a energiei electrice, sisteme de purificare a apei etc.

„Scopul acestor atacuri este de a paraliza economia ucraineană prin de-electrificare forțată, sporind costurile materiale și provocând noi valuri de refugiați sau împiedicând revenirea lor. Prin diversificarea și multiplicarea situațiilor de criză la care este expusă Ucraina pe interior, armata rusă vrea să extenueze resursele limitate disponibile ale Ucrainei pentru a putea slăbi contra-ofensiva împotriva pozițiilor rusești”, se arată în analiză.

Drept urmare, din această lună, Ucraina a devenit un importator net de energie, iar până la remedierea sistemului energetic, țara are nevoie de electricitate din Europa. Iar acest lucru se va răsfrânge asupra tarifelor pentru consumatorii finali și mediul de afaceri. Pe de altă parte, acțiunile rusești care vizează distrugerea infrastructurii energetice a Ucrainei, au repercusiuni imediate asupra Moldovei. Aceasta deoarece țara își asigura 30% din consumul de energie din importuri din Ucraina. Din 11 octombrie, Ucraina și-a suspendat exportul de curent electric către Moldova.

Iar în vederea acoperirii deficitului de electricitate, autoritățile moldovenești au recurs la ajutorul României. Autoritățile de la București au modificat legislația pentru a furniza electricitate la un preț de 90 euro/MWh, mai mic decât cel de piață. Subvenționarea prețului pentru electricitatea vândută Moldovei constituie o manifestare de solidaritate în contextul presiunilor exercitate de Moscova, dar și o politică pragmatică vizavi de Moldova, unde peste 1/3 din populația deja posedă cetățenia română (peste 1 milion de persoane).

Rusia exploatează slăbiciunile Moldovei

Dionis Cenușă atrage atenția că Rusia exploatează condițiile legate de livrarea gazelor naturale. Având în vedere dependența dublă a Moldovei față de gazul rusesc și energia electrică produsă pe bază de gaz rusesc în regiunea separatistă transnistreană, lipsa unor fluxuri constante de livrare are consecințe grave.

„În primul rând, invocând probleme false legate de transportarea gazului prin Ucraina, Gazpromul a redus volumul livrărilor către Moldova cu 30% până la 5.7 milioane m3 pe zi. Aceasta reprezintă doar 70% din gazul contractat de operatorul moldovean Moldovagaz (50% din acțiuni aparțin Gazprom-ului). Ca urmare, regiunea separatistă a diminuat producerea de electricitate, pe care Centrala de la Cuciurgani o exportă pe teritoriul Moldovei controlat de autoritățile constituționale.

În contextul deficitului sporit de gaz de circa 40 milioane m3, administrația de la Tiraspol a anunțat că furnizarea de electricitate către restul Moldovei va fi redusă până la 27%. Acest lucru înseamnă că Moldova va trebui să caute înlocuire pentru peste jumătate din electricitatea importată din regiunea transnistreană, care reprezenta 70% din importul total de curent. Ca urmare, Moldova a început să achiziționeze electricitate adăugătoare din România, dar deja la preț de piață de la Operatorul Pieței de Energie Electrică din România (OPCOM) - 132 euro/MWh. Achiziționarea curentului din România se datorează aderării la ENTSO-E, împreună cu Ucraina în luna martie.

Deși electricitatea procurată din România asigură securitatea energetică, aceasta este de aproape două ori mai scumpă decât cea vândută de regiunea transnistreană, care nu achită pentru gazul folosit la producerea de electricitate, acumulând datorii noi la cele deja existente (circa 7 miliarde de dolari). În alte circumstanțe, achiziționarea la prețuri de piață din România ar permite renunțarea la electricitatea din regiunea transnistreană, care inflamează continuu problema datoriei și creează dependență și imprevizibilitate. Actuala criză energetică și geopolitică impune abordări mai precaute vizavi de prețul comercial și cel politic legat de achiziția de electricitate”, se mai arată în analiză.

Problemele cu care se confruntă Moldova

În al doilea rând, Moldova are o datorie de circa 700 milioane de dolari, acumulată în perioada 1994-2016 către Gazprom. În baza contractului semnat de actualul guvern moldovean în octombrie 2021, situația datoriei implica desfășurarea unui audit internațional pentru verifica autenticitatea sumelor pretinse de compania rusă. În opinia politologului, Rusia poate decide în orice moment să rupă contractul, considerat avantajos de către autoritățile moldovenești. Gazprom oferă un preț de circa 400 dolari mai mic decât cel de pe piața europeană (821.5 dolari față de 1.200 euro pentru 1,000 m3). Acest lucru s-ar putea întâmpla rezultatul auditului desfășurat de companiile Wikborg Rein Advokatfirma AS (Norvegia) și Forensic Risk Alliance & Co (Marea Britanie), i-ar fi nefavorabil Gazprom.

O altă dimensiune a crizei energetice, se mai arată în analiză, constă în disputele dintre guvernul de la Chișinău și administrația de la Tiraspol. Moldova are nevoie de circa 120 milioane m3 de gaz pentru luna noiembrie. Autoritățile de la Chișinău nu vor să scumpească energia, lucru inevitabil în condițiile opririi furnizării de către Transnistria. Dacă nu vor menține prețul energiei electrice la un nivel redus, protestele anti-guvernamentale orchestrate de Partidul Șor se pot extinde. La proteste ar putea adera și alte grupări controlate de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, dar și de partidele de opoziție, pro-ruse, de la Chișinău.

„În acest context politic fragil, crește amploarea unui șantaj reciproc în care exponenții guvernului de la Chișinău avertizează că va reduce volumul gazelor către regiunea transnistreană, dacă aceasta nu va furniza mai multă electricitate. La rândul său, administrația de la Tiraspol sugerează negocieri directe cu Moscova și refuză să coordoneze consumul energetic cu Chișinăul. Concomitent, regiunea separatistă cere mai mult gaz, care însă nu poate fi oferit din motive de securitate și deficit, mai ales dacă Moldova urmează să îl cumpere la preț de piață”, se mai arată în analiza lui Dionis Cenușă.

Concluziile politologului Dionis Cenușă

În aceste condiții, arată politologul securitatea energetică a Moldovei este sub presiune geopolitică (instrumentalizarea pârghiilor energetice), financiară (accesibilitatea prețurilor la gaze naturale și electricitate din surse non-rusești) și de securitate vizavi de infrastructura critică națională.

„Având în vedere amenințările enorme pe care le constituie eșecurile militare din Ucraina pentru regimul politic de la Moscova, iarna 2022-2023 reprezintă un moment strategic pentru Rusia, în care instrumentele sale energetice ar putea fi utilizate la maxim pentru a pune presiune social-economică și politică asupra guvernelor naționale din statele UE.

În paralel, atacurile rusești continuă asupra infrastructurii energetice ucrainene, reprezentând o nouă fațetă a «războiul de uzură». Astfel, Rusia își demască intenția de a forța niște negocieri de pace, care să însemne o formă indirectă de capitulare a Ucrainei în fața agresiunii rusești.

Agresiunea contra Ucrainei vizează indirect și Moldova, care astfel devine o victimă colaterală. Adițional, Rusia mai folosește pârghii din sectorul energetic pentru a exercita presiuni asupra autorităților moldovenești, care sunt în fața unor dileme serioase din cauza dependenței duble față de gazul rusesc și electricitatea furnizată de regiunea separatist”, concluzionează politologul în analiza sa, conform IPN.