Republica Moldova își alege președintele. Cum se prezintă situația

epa07480405 The head of Democratic Party Vladimir (L) Plahotniuc shake hands with the President of Moldova Igor Dodon (R) in the State Residence in Chisinau, Moldova, 02 April 2019. The president invited the leaders of Parliament's fractions to discuss about scenarios of exit from political blockage. Four parties had won in Moldova's parliamentary elections on 24 February 2019, but no one get majority, and no government is formed yet on a coalition. EPA/DUMITRU DORU

Peste 3,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova sunt aşteptaţi să participe, duminică, la alegerile pentru funcţia de preşedinte al ţării, disputată de opt candidaţi, între care şi şeful statului în funcţie, Igor Dodon.

Ordinea în care candidaţii apar pe buletinele de vot  din Republica Moldova este următoarea: Renato Usatîi (Partidul Politic "Partidul Nostru"), Andrei Năstase (Partidul Politic "Platforma Demnitate şi Adevăr"), Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova), Igor Dodon (independent), Violeta Ivanov (Partidul Politic "Şor"), Maia Sandu (Partidul Politic Partidul Acţiune şi Solidaritate), Octavian Ţîcu (Partidul Politic "Partidul Unităţii Naţionale") şi Dorin Chirtoacă (Blocul electoral Unirea).

Pentru acest scrutin, autorităţile de la Chişinău au decis constituirea a 2.143 de secţiile de votare de pe teritoriul Republicii Moldova şi alte 139 în străinătate, dintre care cele mai multe în Italia (30), Federaţia Rusă (17), România (13) şi Statele Unite ale Americii (12).

Cum se alege președintele în Republica Moldova

Potrivit Constituţiei, în Republica Moldova câştigător este desemnat candidatul care întruneşte voturile a 50% + 1 dintre alegătorii prezenţi la urne. Dacă în primul tur niciun candidat nu va obţine majoritatea simplă, va fi organizat un al doilea tur de scrutin, pe 15 noiembrie. Mandatul preşedintelui Republicii Moldova este de patru ani.

Validarea alegerilor este condiţionată de prezenţa la urne a cel puţin o treime din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale (3.287.140 cetăţeni cu drept de vot) .

La alegerile prezidenţiale anterioare, din 2016, preşedinte a fost desemnat socialistul Igor Dodon, care a învins-o în turul al doilea pe pro-europeana Maia Sandu, care a candidat din partea Partidului Acţiune şi Solidaritate. În primul tur, din 30 octombrie, 2016, Dodon a obţinut 47,98% din voturi, în timp ce Maia Sandu a fost votată de 38,71% dintre alegători. În turul al doilea, din 13 noiembrie, Dodon a avut susţinerea a 52,11% dintre cetăţenii care au mers la vot, iar Maia Sandu a fost votat de 47,89% dintre alegători. Prezenţa la vot a fost în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2015 de 50,95%, iar în turul al doilea de 53,45%.

Votul de duminică are loc în condiţii speciale, în contextul epidemiei de COVID-19, organizatorii alegerilor stabilind un set de reguli care trebuie respectate la intrarea în secţiile de votare. Purtarea măştii de protecţie este obligatorie. Măştile vor fi puse la dispoziţia alegătorilor de reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale.