"Propunerea legislativã privind interpretarea art. 38 alin. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, adoptatã astãzi de cãtre plenul Parlamentului, este in totalã contradicţie cu dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementeazã conflictul de interese în materie administrativã şi penalã", anunţă Agenţia Naţională de Integritate printr-un comunicat de presă, citat de Mediafax.

Astfel, susţin reprezentanţii ANI, "se creeazã premisa conform cãreia interdicţia de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare opereazã doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate cã anterior acestui moment exista o dispoziţie expresã care sã interzicã parlamentarilor sã-şi angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare şi anume art. 70 din Legea nr. 161/2003".

Regimul juridic al conflictului de interese administrativ, pentru toate categoriile de persoane care ocupã funcţii publice este cel reglementat de Legile nr. 161/2003 şi 176/2010, mai precizează instituţia, considerând că "definiţia conflictului de interese cuprinsã în art. 70 din Legea nr.161/2003 este suficient de clarã, precisã şi necondiţionatã de adoptarea altor reglementãri, subsecvente, pentru diferite categorii de demnitãţi şi funcţii publice".

 În prezent, rolul instanţelor, în diferite faze procesuale, se aflã de 29 de cauze în care Agenţia a constatat încãlcarea de cãtre membrii Parlamentului a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese ca urmare a angajãrii rudelor la cabinetele parlamentare.

În perioada 2011 – 2015, Agenţia Naţionalã de Integritate a constatat, în cazul deputaţilor şi senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de naturã administrativã şi 26 de cazuri de conflicte de interese de naturã penalã.

Plenul reunit al celor două Camere, întrunit miercuri, a adoptat cu 306 voturi "pentru" şi o abţinere proiectul de lege prin care aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese. Potrivit iniţiativei, interdicţiile introduse prin art. 38 alin. 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de această dată ''nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii şi senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora''.

Te-ar putea interesa și: