Acest proiect de lege se referă pentru început la restituirea unor opere din patrimoniul cultural al Republicii Benin, respectiv al Republicii Senegal. Printre obiectele de patrimoniu de mare valoare incluse în portofoliul vizat se numără și o sabie returnată deja Senegalului de către fostul premier Edouard Philippe președintelui Macky Sall, în noiembrie 2019, în timpul unei vizite oficiale la Dakar.

Este vorba de o armă cu semnificație istorică, care a aparținut anturajului lui  El-Hadj Oumar Tall, un comandant și erudit musulman care a cucerit, în secolul 19, un imens teritoriu în Senegal, Guineea și Mali, și care a luptat contra armatei coloniale franceze.

În ceea ce privește Beninul, Franța s-a angajat oficial să restituie acestei țări 26 de artefacte, luate prin jaf din palatul regal d’Abomey de către trupele coloniale franceze în 1892 și expuse la Musée du quai Branly-Jacques-Chirac din Paris.

Președintele Emmanuel Macron a anunțat intenția sa de restituire a unei părți a tezaurului african la finalul lui 2018, în urma unui raport pe care l-a comandat cadrelor universitare Bénédicte Savoy de la Collège de France și Felwine Sarr de la Université de Saint-Louis din Senegal.

Această inițiativă „corespunde unui angajament foarte hotărât luat de președinte pentru ca tinerii africani să aibă posibilitatea de a accede la patrimoniul și istoria lor, chiar în Africa”, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului Gabriel Attal, la întrunirea Consiliului de Miniștri.

Cele două specialiste au analizat starea și statutul mai multor opere de artă transferate din Africa sub-sahariană în timpul colonizării, recenzând zeci de mii de artefacte, dintre care unele fuseseră furate. Originea anumitor opere de artă este necunoscută, altele au fost achiziționate sau luate pur și simplu cu japca în timpul unor misiuni religioase sau etnologice, în condiții supuse raportului de dominație care instrumenta relațiile coloniale în epoca respectivă, arată autoarele studiului comandat de Macron.

Însă munca acestora a fost puternic contestată de specialiștii altor muzee printre care Musée du quai Branly-Jacques-Chirac, care dispune de cea mai importantă parte a colecțiilor de artă africane cu cea mai mare valoare.

Detractorii acestora invocă riscul unei politizări a dezbaterii și contestă argumentul că toate operele culturale aflate în custodia lor de la începutul colonizării ar fi fost furate sau achiziționate prin metode neoneste. De asemenea, ei avansează și argumentul imposibilității de înstrăinare a colecțiilor franceze.