Moştenitorii familiei Ştirbey produc anual aproximativ 100.000 de sticle de vin de lux, după ce au recuperat vechile domenii.

Vinul seamănă de multe ori cu povestea care l-a adus în pahare: e o combinaţie de gusturi cu final fericit. Istoria vinului Prince Ştirbey, înviat acum câţiva ani la Drăgăşani (judeţul Vâlcea), are aroma fină a secolelor trecute şi prospeţimea timpului prezent. Deşi buruienile comunismului au ajuns şi aici, n-au reuşit să sufoace viile cu totul. Nici rânduielile încurcate ale tranziţiei n-au putut opri reînchegarea unei vechi moşii, coacerea strugurilor, umplerea butoaielor şi ciocnitul paharelor.

Drumul spre România al moştenitorilor familiei Ştirbey are dulce şi amar. Era în 1997 când baronul austriac Jakob Kripp şi urmaşa vechii familii româneşti, Ileana Costinescu, s-au căsătorit şi au venit în România să-şi facă luna de miere.

"O baie caldă şi rece", cam aşa a rămas acea vizită în amintirea Ilenei Costinescu. "Descoperirea totală a unei ţări frumoase", aşa o descrie baronul Kripp, şi nu neapărat din eleganţă. "Mulţi români spun că ţara ar fi frumoasă dacă n-ar fi românii, dar eu spun că chiar datorită românilor este frumoasă".

Atunci s-au decis că trebuie să recupereze fostele proprietăţi şi să facă să renască vinul de lux care-i desfăta pe boieri. La urma-urmei, baronul era de profesie jurist, cât putea fi de greu să reînchege moşia?

Comunismul voia aici doar vinuri albe

A fost greu, a fost şi uşor pe alocuri. Cum ar veni, acelaşi dulce şi amar. Justiţia românească a arătat chipuri diferite.

"Cu cât mai departe de Bucureşti se afla un imobil, cu atât era mai uşor de recuperat. În Bucureşti se întâlnesc mai multe cercuri de interese şi e mai dificil".

La Drăgăşani a durat doi ani să recupereze cele aproape 25 de hectare de vie. În 2002, podgoria a fost refăcută. Un an mai târziu au fost produse primele sticle de vin Prince Ştirbey. Norocul a fost că viile erau într-o stare bună, fuseseră întreţinute de localnici şi nu a fost nevoie decât de replantarea a 2.000 de parcele, mai ales cu soiuri roşii.

"În planul făcut de comunişti, Drăgăşaniul era prevăzut numai pentru vinuri albe. Chiar dacă tradiţia podgoriilor era pentru amândouă soiurile", explică moştenitorii.

Familia Kripp-Costinescu a replantat câteva soiuri tradiţionale româneşti, precum crâmposie, tămâioasa şi feteasca regală. La început se gândeau doar la export. Între timp însă, vinurile de lux şi-au găsit loc şi pe piaţa românească. Astăzi, 80%-90% din producţie se vinde pe piaţa internă. Anual, la Drăgăşani, se produc 100.000 de sticle de vin, dintre care 60% alb şi 40% roşu. Aproape toate sunt seci. O sticlă de vin Ştirbey costă între 29 şi 65 de lei.

Din 2004, de când s-a deschis crama, mulţi clienţi s-au obişnuit să vină direct, să deguste şi să cumpere. "Nimeni nu ştia unde e Drăgăşaniul, dar acum este un loc foarte bine-cunoscut", spune Jakob Kripp cu mândrie.

Cea mai bună formă de publicitate este de la un client la altul. "Uneori facem degustări verticale şi degustăm, să zicem, feteasca regală numai din crama noastră, dar din ani diferiţi. Şi atunci se vede foarte bine cum s-a dezvoltat în sticlă vinul, cum a fost fiecare an în parte şi este fascinant să vezi acest diferenţe", spune baronul.

Baronul vorbeşte o română cu accent ardelenesc

Pe dealurile vălurite de pe malul Oltului, în judeţul Vâlcea, strugurii dau în pârg. La 1 septembrie începe un nou sezon de cules, care se va încheia, cel mai probabil, la finalul lunii octombrie. E perioada cea mai aglomerată pentru cei 12 angajaţi ai podgoriei Ştirbey, cărora li se adaugă anual 30-40 de culegători.

Baronul Kripp vorbeşte o română cu accent ardelenesc. Aşa i-au zis oamenii. Acum 13 ani, baronul nu ştia nicio boabă în limba soţiei, dar a început s-o înţeleagă cu timpul: "Le spuneam interlocutorilor mei să vorbească în română şi eu le răspundeam în engleză şi germană".

Dacă vrei să te ţii de o afacere serioasă, trebuie să-i înţelegi şi, implicit, să vorbeşti ca ei. Se poate zice despre baronul Kripp că a învăţat limba odată cu vinul. "Cu cât mai departe de Bucureşti se afla un imobil, cu atât era mai uşor de recuperat. În Bucureşti se întâlnesc mai multe cercuri de interese şi e mai dificil. La Drăgăşani a durat doi ani să recuperez cele aproape 25 de hectare de vie." JAKOB KRIPP, baron

Ileana Costinescu şi Jakob Kripp Foto: Mediafax

ISTORIE

Podgoriile care au înrudit Oltenia cu Italia

• Familia Ştirbey apare în documente încă din secolul al XV-lea. Originară din zona Olteniei, a contribuit la dezvoltarea României moderne.
• Bunica Ilenei Costinescu, prinţesa Maria Ştirbey, fata cea mare a prinţului Barbu Ştirbey, a fost ultima proprietară de la Drăgăşani.
• Baronul Kripp a recuperat în justiţie mai multe terenuri agricole şi păduri ale familiei, dar şi Palatul Ştirbey din Calea Victoriei, cel din Buftea şi vila de vară din Braşov. Absolvent al Facultăţii de Drept la Universitatea din Innsbruck, Austria, el şi-a petrecut copilaria în nordul Italiei, în Tirolul de Sud, unde familia sa deţine podgorii de peste şase secole. În 1997 s-a căsătorit cu Ileana Costinescu.