Direcția Națională Anticorupție reuşeşte să ajungă pe noi culmi ale performanței. O dezvăluire făcută de Victor Ciutacu ne arată că Laura Codruța Kovesi a reuşit, practic, să transforme DNA în Serviciu Secret. De ce? Pentru că în dosarul instrumentat fostului primar al Constanței, Radu Mazăre, procurorii au reuşit performanța să transmită informații către SRI, deşi sensul în care curgeau datele în dosare era exact invers. Pe lângă ineditul situației, noile dezvăluri vin ca o nouă dovadă a existenței Binomului SRI-DNA. În acelaşi dosar, procurorii conduşi de Kovesi au mai realizat o acțiune, cel puțin ciudată dacă nu ar fi ilegală: l-au interceptat pe omul de afaceri Sorin Strutinsky în timp ce acesta era arestat preventiv. Au mers atât de departe cu ascultările încât l-au înregistrat pe acesta inclusiv la vorbitor, în timp ce discuta cu avocatul lui.

Ne-am obişnuit ca atunci când auzim de Binom să ne gândim că SRI avea rolul de a livra informații DNA despre persoanele cercetate în diverse dosare penale. Însă ceea ce iese la iveală în aceste zile surprinde şi cele mai pline de imaginație minți. În decebrie 2014, Laura Codruța Kovesi şi adjunctul ei, Marius Iacob, au semnat câteva ordine prin care cereau ca informațiile strânse de procurorii anticorupție întrun dosar care îi viza de primarul Constanței, Radu Mazăre, şi omul de afaceri Sorin Strutinsky să fie transmise câtre două unițăți ale SRI, UM 0764 Constanța și UM0127 București.

Un dosar instrumentat cu tehnica DNA

Acțiunea este cu atât mai ciudată cu cât dosarul respectiv a fost instrumentat exclusiv cu tehnica DNA, SRI neavând nicio implicare. Alta decât aceea de a afla de la oamenii lui Kovesi informații despre un politician puternic la vremea respectivă. Prin ordinele semnate, Kovesi a transformat practic DNA într-un serviciu secret. Documentele prin care Laura Codruța Kovesi și adjunctul ei, Marius Iacob, au transmis informații dintr-un dosar aflat în cercetare sunt publicate pe site-ul Lumea Justiției. Amintim faptul că SRI, condus executiv la vremea respectivă de Florian Coldea, nu are atribuții în cercetarea penală, astfel că transmiterea informațiilor dintr-un dosar aflat în lucru este cu atât mai gravă.

​

Cum au devenit mall-urile subiect de siguranță națională

În această situație apare întrebarea logică: De ce avea SRI nevoie de informații din dosarul lui Radu Mazăre? Întrebarea este cu atât mai legitimă cu cât, dacă informațiile ar fi fost obținute de SRI, instituția nu putea să facă altceva cu ele decât să sesiseze două tipuri de autorități: procurorii, dar nu este cazul aici pentru că ei deja instrumentau cazul, sau CSAT, dacă era vorba de siguranță națională.

Totuși, dosarul din care Kovesi a trimis date SRI se referă la posibile fapte de corupție ale lui Mazăre prin emiterea autorizațiilor de construcție pentru mall-uri din Constanța, așa că este greu de precizat ce elemente de siguranță națională vizau informațiile. Din datele prezentate de Luju mai iese la iveală un fapt cu care DNA ne-a obișnuit în ultima vreme: amatorismul.

Procurorii au păstrat la dosarul lui Radu Mazăre notele prin care transmiteau către SRI informații. Aceste note demonstrează încă o dată existența Binomului SRI-DNA, dar și imixtiunea unui serviciu secret într-un act de justiție. În acest caz, procurorii care au emis aceste directive pot fi acuzați de divulgarea secretului de serviciu.

Se sesizează Parchetul?

Informația vine în contextul în care în urmă cu o săptămână DNA a sesizat Parchetul General în urma unui comunicat de presă dat de Guvern, după ce procurorii au efectuat mai multe verificări la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Oamenii lui Kovesi îi acuză pe cei din Executiv că au divulgat ilegal presei informații dintr-un dosar aflat în cercetare. În acest caz presa avea dreptul să afle informații de la descinderile DNA cel puțin la fel de mult ca și SRI din dosarul Mazăre. Ne întrebăm dacă Parchetul se va sesiza după noile dezvăluiri.

Strutinsky a fost interceptat inclusiv în închisoare

Şi ciudățeniile din cazul Mazăre nu se opresc aici. Omul afaceri Sorin Strutinsky (foto), cercetat în acelaşi dosar, a fost ascultat de procurori inclusiv în închisoare. Acesta a fost supravegheat audio, video şi fotografiat, atât în celula în care era încarcerat, dar şi la vorbitor, în discuții pe care le-a avut inclusiv cu avocatul său.

Datele reies din aprobarea pe care le-a dat-o judecătoarea Antoaneta Nedelcu de la Curtea de Apel Bucureşti, aceasta acceptând „supravegherea audio, video sau fotografia, inclusiv prin pătrunderea în spații private, respectiv arestul DGPMB – inclusiv în spațiul rezervat vorbitorului, precum şi în camera 9 (o celulă de 16 metri pătrați cu trei paturi suprapuse pentru 9 persoane şi toaletă turcească cu perdea, în care este repartizat Strutinski Gabriel Sorin, alături de Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan zis Pinalty) în vederea activării sau dezactivării mijloacelor tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice”.

Procurorii i-au încălcat un drept fundamental

Prin această măsură DNA i-a încălcat omului de afaceri un drept fundamental, acela de a fi apărat. De ce? Prin înregistrarea convorbirilor de la vorbitor, unde acesta discuta inclusiv cu avocatului, procurorii au avut acces la strategia de apărare a lui Sorin Strutinsky, putând să o demonteze astfel foarte uşor în fața judecătorilor. De altfel, prin legea 51/1995 privind organizarea şi funcționarea profesiei de avocat, este interzisă înregistrarea convorbilor acestora cu clienții lor. „Nu vor putea fi ascultate și înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului și nici nu va putea fi interceptată și înregistrată corespondența sa cu caracter profesional, decât în condițiile și cu procedura prevăzute de lege”, scrie în articolul 35 al acestei legi.

De ce sunt acuzați cei doi

Radu Mazăre (foto) şi Sorin Strutinsky au fost interceptați încă de la jumătatea lunii decembrie 2014, când se aflau în libertate. Fostul primar este acuzat în acest dosar că în perioada 2006 - 2009, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, ar fi solicitat suma totală de peste 2.000.000 euro şi ar fi primit circa 1.000.000 euro şi 2.472.303,8 lei de la reprezentanții a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenționau să le dezvolte în Constanța.

De asemenea, în perioada 2008-2014, Radu Mazăre, cu ajutorul lui Sorin Strutinsky, ar fi primit de la S.C. Polaris M Holding S.R.L., al cărei asociat şi administrator în fapt era Eduard Martin, peste şapte milioane de euro, pentru că ar fi asigurat acesteia câştigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului. Omul de afaceri a fost reținut şi mai apoi arestat la începutul lunii februarie 2015, iar fostul primar a fost arestat în aprilie acelaşi an. Au fost eliberați în vara anului 2015 şi trimişi în judecată în toamna aceluiaşi an.

Legea interzice interceptarea discuției dintre avocat şi client

Pe lângă faptul că DNA ar fi putut afla prin aceste interceptări care este strategia de apărare a avocatului lui Strutinski, ele sunt lovite de nulitate în fața instanței. „Raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală.

Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activitățile de supraveghere tehnică au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obținute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus mă- sura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului”, scrie în aceeaşi lege readoptată în primăvara acestui an cu completări.

De altfel, Laura Codruța Kovesi, în perioada în care noua lege s-a aflat în dezbatere publică, s-a opus adoptării unor articole, printre care şi acesta, care, spunea ea, oferă un soi de imunitate avocaților. Deşi acum înțelegem de ce s-a opus acestui tip de articol, prin noile dezvăluiri aflăm că legea nu a oprit-o în 2015 să încalce un drept fundamental al unui om.