Regulamentele Organice, considerate documente impuse de Rusia au conținut o clauză salvatoare. Cum au reușit boierii români să păcălească vigilența Rusiei?

Regulamentele Organice, considerate documente impuse de Rusia au conținut o clauză salvatoare. Cum au reușit boierii români să păcălească vigilența Rusiei?

În timpul ocupației Principatelor în intervalul 1829-1834, Rusia dorea să pregătească anexiunea acestora. Dacă primii doi guvernatori, generalii Jeltuhin și Pahlen nu reușiseră să ajungă, cum se zice, la „inima boierilor români”, generalul-guvernator Pavel Dimitrievici Kiseliov (1788-1872), prezentat cu numele frantuzit Kisselef (va sjune la un moment dat ambasadorul Rusiei la Paris, spre finalul deceniului șase al secolului XIX) care a condus cel mai mult Principatele, a reușit să creeze o impresie de toleranță și echilibru.

Regulamentele Organice, un fel de constituții

A construit carantine pe Dunăre contra holerei care a ucis mulți români la 1829-1830, în 1833, a avizat întemeierea orașului Turnu Severin, pe vatra antică și medievală, lângă cetatea distrusă la 1526, a adus grâne de la Odessa și a permis intrarea unor boieri patrioți în comisiile de redactare a Regulamentelor Organice (un fel de constituții, dar termenul de constituție conținea indusă ideea de independență, deci nu era dezirabil), care au intrat în vigoare, în iulie 1831 la București și ianuarie 1832 la Iași.

Comisiile boierești care au lucrat la Regulamentele Organice ale Țării Românești și Moldovei au inclus argumentul unirii, disimulat în aceste acte constituționale impuse de către Rusia Țaristă, care în perioada 1829-1834, ocupase Principatele.

Boierii munteni și moldoveni, aleși dintre conaționalii lor, de către aceștia (Alexandru Vilara, Barbu Știrbei, viitor domnitor în spiritul convenției de la Balta Liman), au reușit să strecoare în aceste acte, prevederi care legitimau Unirea Principatelor, care au scăpat analizei boierilor numiți de partea rusă și conducerii rusești a comisiei de redactare:

Art. 371

Inceputul, religiia, obiceiurile, cea de un fel limba a salașuitorilor inteaceste două printipaturi, precum și cele deopotriva trebuințe sânt indestule elementuri de o mai de aproape a lor unire, care pana acum s'au fost poprit ori s'au zabovit, nu- mai dupa inprejuräri intamplatoare și cele urmate dupa dânsele bunile dobândiri și urmarile folositoare ce ar odrazli dintr'o apropiere a acestor doa popule, nu pot fi supuse la nici o indoiala ; inceputurile, dar, s'au așezat inteacest regulament prin cea de un fel de cladire a temeiurilor administrative in amândoa țările, se arată în Regulamentul Organic al Țării Românești.

Regulamentele Organice. Art. 425

Inceputul, relighia, obiceiurile i asämänarea limbei läcuitorilor acestor doâ printipaturi, precum trebuintile a imbelor pärti, cuprind din insus descalicarea lor elementurile nedisparfitei uniri, care s'au inpedicat s'au intârziet de intâmplätoarile Inpregiurari. Mântuitoarile folosuri al rodului ce s'ar naste din intrunirea acestor doâ natii sint netägäduite. Elementurile intrunirii a Moldo-Românilor se afil asazate prin acest reglement prin asämändile temeiuri ale administratiei acestor doâ täri, se arată Regulamentul Organic ale Moldovei.

Așadar, Regulamentele Organice, actele constituționale care au asigurat alături de Convenția de la Balta Liman din 1849, guvernarea Principatelor până la Convenția de la Paris din 1858, care reglementa cadrul de unire a Principatelor, Unire materializată la 24 ianuarie 1859, au conținut explicit necesitatea unirii acestora. Recunoașterea de către Rusia, putere protectoare din 1829 și Imperiul Otoman, puterea suzerană a Regulamentelor Organice reprezenta recunoașterea necesității Unirii.

Generația pașoptistă putea să se formeze, fiindcă deja reprezentanții ei se născuseră iar acum își desăvârșeau studiile....