Mai ales la țară, tot mai multe televizoare color sunt înlocuite de strămoașele lor alb-negru din precambrianul tehnologiei TV. 26 români, dintr-o mie, văd știrile la acestea! Numărul mașinilor de spălat non-automate folosite în gospodăriile românilor este și el în creștere, iar frigiderele rămân un deziderat de neatins pentru aproape jumătate dintre români. România este țara cu cele mai multe latrine în fundul curții, din UE. În plus, în 2015 a scăzut substanțial consumul de apă potabilă, inclusiv cea destinată consumului casnic. S-a redus și energia termică distribuită, iar în trei orașe mari acest serviciu a încetat

Miraj, Diamant, Sirius, Lux, Venus sau Sport. Sau, mai din vechime: Grigorescu, Tonitza și Luchian. Și, pentru cei de peste 60 de ani, rusoaicele: TEM, Orion, Rubin sau Cosmos. Vă mai aduceți aminte de televizoarele acelea cu lămpi, cărora le lua între cinci și 15 minute să se încălzească, înainte să apară o dungă pe ecran și abia după aceea, în timp ce sonorul îl auzeai, să apară și o imagine purecoasă? Oricât ar părea de paradoxal, în plină epocă a smartphone-urilor și a televiziunii digitale și wireless, numărul televizoarelor alb-negru de la noi din țară a crescut! Conform unui studiu al Institutului Național de Statistică (INS), în România, procentul televizoarelor alb-negru prezente în casele românilor a crescut de la 1,2 la suta de gospodării, în 2014, la 1,4, în 2015. Cele mai multe astfel de „agregate” sunt prezente și în creștere, conform INS, în casele țăranilor, respectiv 2,6 televizoare alb-negru, în creștere de la 2,2, la suta de gospodării. Iar aproape două astfel de televizoare, 1,9 la o sută de locuințe, se regăsesc și în casele pensionarilor, fie ei de la țară sau de la oraș.

Nevoile și sărăcia îi fac pe români daltoniști

Interesant ar fi de aflat, dar asta INS n-a cercetat, dacă oamenii din mediul rural au revenit din nevoie la vechile televizoare sau dacă e vorba doar de un snobism ciudat… Cel mai probabil, oamenii au apelat din nou la anticele televizoare, pe care nu le-au aruncat, ci le-au depozitat prin poduri sau magazii, pentru că n-au avut bani să le repare pe cele color, mai noi, dar nu la fel de rezistente. Curiozitatea cea mare e, însă, alta. Pe unde naiba se mai găsesc de cumpărat celebrele lămpi PL 500, DY 86, PCL 86, PFL 200 şi PL 84 , care se ardeau repede și erau rarități și pe timpul lui Ceaușescu? Sau oamenii le au pe stoc, precum capacele de delcou de la Daciile 1300 de acum un sfert de veac? Și, mai ales, cine mai repară fosilele astea la țară că, și la oraș, depanatorii de televizoare alb-negru au dat faliment?

Mașini de spălat mai puține și combine frigorifice mai multe

O altă anomalie sesizată de analiza INS este prezența, în continuare, a mașinilor de spălat neautomate, în gospodăriile românești, 10,9 la 100 de case, în 2015. Cel puțin aici există un semn că progresul învinge, în sensul că în 2014 erau 12,7 la 100 de gospodării. Iar la frigidere stăm și mai prost. Dacă, în 2014, 55,5% dintre familiile de români aveau unde să-și țină alimentele la rece, în 2014 au rămas doar 53,6. Numai la combinele frigorifice s-a înregistrat un progres vizibil, de la 47,5 la 49,4 din 100 de gospodării. Semn că românilor le place să-și congeleze carnea și să-și țină berea la rece!

Eterna latrină din fundul curții

Mai puțin de jumătate din români sunt conectați la canalizare, evoluția în cei aproape zece ani de la aderarea la UE fiind relativ nesemnificativă. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2015, un număr de 9.471.584 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, aceştia reprezentând 47,7% din populaţia rezidentă a României. Restul, adică 52,3% din populație, au latrina în fundul curții. În 2006, erau 9.070.564 locuitori care aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, aceştia reprezentând 41,9% din populaţia României, cu 281.107 persoane mai mult decât în anul 2005. Față de anul 2014, în 2015, numărul persoanelor care au renunțat la WC-ul din fundul curții a crescut cu doar 80.000.

În Moldova, doar o treime din populație are canalizare

În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare a fost de 9.089.707 persoane, reprezentând 45,7% din populaţia rezidentă ţării.

De departe, Muntenia și partea de nord-est a Moldovei sunt regiunile cele mai puțin dezvoltate, din acest punct de vedere. În Regiunea Sud-Est doar 33% din populație are acces la canalizare. În regiunea Nord- Est, care cuprinde şase judeţe din Moldova, 33,6% dintre locuitori trăiesc în locuinţe cu canalizare, iar în Oltenia – regiunea Sud-Vest, procentul este de 35,2%.

Orașe fără canalizare

La polul opus, în regiunea Bucureşti- Ilfov, 81,3% din populaţie are acces la canalizare, în regiunea Centru – adică în şase judeţe din sudul şi estul Transilvaniei, 57,2% dintre locuitori trăiesc în locuinţe cu canalizare, în timp ce în regiunea Vest, în patru judeţe din vestul ţării, procentul este de 54%. Acest clasament este neschimbat în ultimii zece ani.

În 2015, activitatea de evacuare a apelor uzate din gospodăriile populației și din unitățile economice și sociale, precum și tratarea lor în stații de epurare, s-a desfășurat în 313 municipii și orașe și în 809 comune. România are 320 orașe și municipii, 2.861 comune și circa 13.000 de sate. În localitățile urbane, 9 din 10 familii ocupă locuințe dotate cu băi/dușuri și grupuri sanitare situate în interior. La țară însă, din cinci case, trei au WC la curte.

Potrivit statisticilor europene, România rămâne țara cu cele mai multe WCuri în fundul curții. Ultimele date Eurostat – din anul 2013 – arată că și Bulgaria stă mai bine la acest capitol, având puțin peste jumătate din gospodării (54,5%) conectate la rețelele de colectare a apelor uzate. Pe locul întâi în UE se află Luxemburg, unde 96% din locuințe au acces la aceste servicii, urmată de Olanda, unde procentul era de 92,2%.

Economii la apă și căldură

Este interesant că, potrivit INS, în 2015 a scăzut substanțial și apa potabilă distribuită populației. Astfel, cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor din toată ţara s-a cifrat, la sfârşitul anului 2015, la peste 744 milioane metri cubi (MC), cu 251,48 milioane metri cubi mai puţin faţă de anul 2014, adică o scădere de circa 25%! Consumul de apă pentru uz casnic s-a redus cu circa 18%, de la 684 milioane metri cubi la 561 milioane. Și distribuția de energie termică a scăzut, în 2015 față de 2014, cu circa 20%, iar în trei reședințe de județ - Piatra Neamț, Reșița și Zalău – distribuția centralizată de energie termică a încetat.