Comisia de Sănătate din Camera Deputaților dezbate, astăzi, Proiectul de lege privind întocmirea Registrului național automatizat cu privire la autorii contravențiilor și infracțiunilor sexuale, de hărțuire sau asupra minorilor. Proiectul a trecut de Senat, în 15 octombrie, cu 101 voturi pentru, niciunul împotrivă și o abținere, iar deputații au rol decizional. Proiectul este printre puținele acte normative care a întrunit consens, a fost inițiat de 111 deputați și senatori de la toate partidele politice.

Zilnic, conform datelor oficiale , în România au loc cinci cazuri de viol. La fiecare patru zile un minor este abuzat sexual, fetiță sau băiat. Victimele trăiesc o traumă fizică, dar și una psihică inimaginabilă.

Alarmant! Doi copii pe oră sunt abuzați, neglijați sau exploatați

Potrivit datelor oficiale puse la dispoziție de MAI și DIICOT, 16% dintre adulții tineri au fost abuzați sexual ca minori. 2400 de copii sunt abuzați sexual în fiecare an. Anual, peste 700 de fetițe cu vârsta între 10 și 14 ani nasc, nașteri corelate adesea cu un istoric de abuz sexual. 13.500 de copii din România au fost abuzați, neglijați sau exploatați, în egală măsură fetițe și baieți, adică doi copii pe oră. Cazurile de pornografie infantilă, pedofilie sau acte sexuale cu minor, incest, lipsire de libertate și trafic de persoane sunt la ordinea zilei, iar rata de recidivă generală este de 70%. Și nu este vorba doar de infracțiuni comise de persoane din pătura de jos a societății, ci și de persoane în poziții de autoritate. Toate acestea au loc pe fundalul unui climat social în care 55% dintre români consideră că, în unele cazuri, agresiunile sexuale pot fi justificate, iar 20 % consideră ca nu trebuie incriminat deloc. În proporție covărșitoare, victimele au gânduri sinucigașe.

 

Ce este Registrul și cum se întocmește

Potrivit Proiectului de lege, Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de hărțuire sau asupra minorilor se organizează cu scopul prevenirii și combaterii faptelor de natură sexuală, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, prevăzute și pedepsite de legea penală, precum și pentru a evita riscul recidivei. Practici similare există și în alte state europene precum Austria, Malta, Regatul Unit, Franta și mai multe landuri din Germania. Soluția propusă în România e similară cu cea pe model francez, adică un registru securizat, fără acces public, pentru uzul autorităților. Registrul ar ajuta și la colaborarea între state, coordonarea cu alte registre la nivel european pentru a preveni fapte comise în România de cetățeni europeni aflati în evidența registrelor similare, dar și pentru a preveni fapte comise de cetățeni români în alte state membre.

 

Angajare cu certificat de integritate

Registrul are și rolul de a preveni accesul persoanelor condamnate pentru astfel de fapte în pozitii de unde ar putea repeta fapte de natură sexuală. Mai multe cazuri mediatizate în ultima vreme au arătat că persoane aflate în poziții de autoritate au comis abuzuri sexuale, uneori cu minori. „Aceste fapte au fost mediatizate recent, dar cel mai probabil au existat dintotdeauna, poziția făptuitorului împiedicând o mai mare vizibilitate a faptelor. Prezentul proiect ar urma să introducă și necesitatea obținerii unui extras de pe registru înainte de angajarea personalului pe anumite domenii precum sănătatea, educația, siguranța publică, apărarea sau alte domenii. Angajatorul, chiar dacă decide să accepte o persoană cu un astfel de trecut, o face in cunostinta de cauza”, arată inițiatoriui proiectului.

Inspectoratul General al Poliției Române are sarcina de a face Registrul funcțional până la 1 ianuarie 2020, timp în care lipsa certificatului de integritate va fi suplinită prin adeverințe din care să rezulte dacă persoana verificată a săvârșit vreuna dintre infracțiunile prevăzute.

 

Registrul ajută la statistici

Psihologul Claudia Soare a declarat, pentru Evenimentul zilei, că Registrul infractorilor este o idee bună, care poate aduce transparență. „Cred că poate funcționa. Lucrurile se întâmplă și trebuie ținut cont de ele. Nu știu dacă va duce la reducerea infracțiunilor. Poate ajuta și la statistici”, a spus specialistul. În legătură cu diminuarea numărului infracțiunilor, Claudia Soare spune că ține și de controlul persoanei în cauză. Psihologul atrage atenția că poate exista că poate exista încă un efect: dorința de celebritate. „O persoană poate comite o infracțiune din dorința de a ieși în evidență prin gestul comis. Nu știu câte cazuri vor fi, dar se poate ține cont și de această idee”, a spus psihologul.

 

Femei în acțiune

Oana Bîzgan (foto) este deputată independentă, membră în Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaților a fost motorul acestui proiect de lege. Ea a fost susținută de majoritatea parlamentarilor, dar în special de femei. „UDMR susține acest proiect de lege, considerăm că siguranța este una dintre cele mai importante aspecte a unei societăți. Trebuie să luăm măsuri imediate cu privire la violența sexuală împotriva femeilor și a copiilor. Trebuie să prevenim recidiva și să creăm un cadru legal care ne permite identificarea inculpaților. Conform acestei legi inculpații nu vor avea posibilitatea de a lucra în preajma copiilor, sau copiilor”, a declarat, pentru Evz, Andrea Csep, deputat UDMR. „Sper să avem succes. Îmi doresc să treacă această inițiativă. Avem nevoie de ea pentru a ști cum să protejăm victimele.” Lavinia Cosma, deputat USR.

Caz de recidivă

În 2017, un violator eliberat din peniteneciar în baza legii recursului compensatoriu a recidivat după numai 3 zile. A violat o tânără care se întoarcea noaptea dintr-un club. Florin Georgescu și-a petrecut ultimii 9 ani în penitenciar. În 2008 a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru că a violat o fată de 13 ani. Pe 19 octombrie a fost eliberat, cu un an mai devreme, în baza noii legi privind decongestionarea închisorilor. Trei zile mai târziu, el a violat o tânără pe Calea Moșilor. Bărbatul i-a furat fetei telefonul și 50 de lei. A fost arestat pentru viol și tâlhărie.

 

Cei înscriși în Registru sunt ținuți departe de copii

Persoana înscrisă în Registru este supusă fotografierii, înregistrării dactiloscopice, precum și prelevării probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, cu sau fără consimțământul acesteia.

Persoanele înscrise în Registru au obligația de a se prezenta periodic la organele de poliție pe raza cărora domiciliază sau își au reședința, dar nu mai târziu de o dată la 3 luni, pentru a comunica acestora informații relevante referitoare la: profesia, meseria sau activitatea pe care o desfășoară; mijloacele de existență; persoanele minore, în vârstă, cu dizabilități sau vulnerabile cu care locuiesc sau cu care au intrat în contact în mod direct și sistematic; unitătile de învățământ, școlar sau preșcolar, taberele de copii, spitalele de copii sau orice loc frecventat în mod preponderent de copii, în care au avut acces în această perioadă.

De asemenea, aceste persoane au obligația să anunțe, în prealabil, organul de poliție pe raza căruia locuiește în cazul în care pleacă din localitatea de domiciliu mai mult de 15 zile, inclusiv cu privire la localitatea de destinație, scopul deplasării și perioada de deplasare. După care, are obligația de a se prezenta, în cel mult 3 zile, la organul de poliție din localitatea unde merge pentru a fi luat în evidență.

Fotografierea persoanei înscrisă în Registru se face anual sau dacă înfățișarea persoanei se schimbă.

Dacă persoana înscrisă în Registru nu se prezintă la sediul organului de politie sau dacă refuză să se supună fotografierii, înregistrarii dactiloscopice sau prelevării probelor biologice, va fi constrânsă la aceasta.

 

Durata înregistrării

În cazul contravențiilor de natură sexuală, masturbarea publică fiind un exemplu, durata stocării datelor în registru va fi de 5 ani. Pentru infracțiunile de natură sexuală, precum violul, pedofilia, incestul sau pornografia infantilă, durata înregistrării va fi de 20 de ani. Reabilitarea, grațierea și amnistia nu ar avea efect și asupra Registrului, o vizită semestrială la organele de poliție e gândită ca o măsură de susținere și control pentru persoana introdusă în registru aflată pe calea spre reabilitare. „Aceasta menținere e spre folosul persoanei, pentru a preveni recidiva, dar și a comunității din care face parte”, se arată în proiectul de act normativ.