„De când m-am născut, tata a fost cel mai bun părinte pe care ţi-l poţi imagina. Voiam doar să spun cât de mult îl iubesc…”, a fost apogeul şi epilogul unei ceremonii pe atât de discrete pe cât de tumultoasă a fost viaţa celui comemorat. Odată cu fiica lui Michael Jackson, Paris Katherine, a izbucnit în plâns un stadion întreg şi poate o lume întreagă.

Fie şi pentru o secundă, cei 17 500 de oameni din arenă şi cei câteva sute de milioane din faţa televizoarelor au avut revelaţia că familia îmbrăţişată pe scenă nu pierdea un idol, ci un frate, un copil şi un tată. „Nu am înţeles niciodată până acum prin ce ai trecut, cu mulţimi de oameni pe urmele tale, care te-au judecat şi te-au ridiculizat. Poate acum te vor lăsa în pace”, a fost mesajul, rostit în lacrimi, al fratelui Marlon pentru detractorii şi acuzatorii lui Michael.

O ceremonie fără cusur

În sobrietatea, căldura şi eleganţa ei, ceremonia a fost perfectă. Sicriul, la fel de somptuos ca şi cel al idolului lui Michael, James Brown, suflat cu aur de 24 de carate şi acoperit cu trandafiri roşii, a fost adus în jurul orei 10.40 (20.40, ora României), de fraţii artistului, şi depus în faţa scenei luminate discret. Îmbrăcaţi în costume negre, cu cravate galbene şi un trandafir roşu la rever, fraţii i-au îmbrăţişat pe toţi cei care au cântat sau au vorbit pe scenă. Singura notă discordantă în această armonie caldă a fost zâmbetul larg de amfitrion care-şi primeşte oaspeţii la petrecere al tatălui, Joe Jackson.

„We are going to see the King”, a început comemorarea un cor de gospel, în timp ce imagini cu Michael se derulau pe fundal. Afară, două inimi desenate de avioane pe cer se risipeau, iar o mulţime mai disciplinată decât au visat vreodată poliţiştii, se îndrepta spre casă ori spre un ecran din oraş. O femeie a strigat în sală „I love you, Michael”, rupând o tăcere grea.



Mesaj din partea lui Nelson Mandela

Primele mesaje citite pe scenă, de către artistul Smokey Robinson, au venit din partea lui Nelson Mandela şi a Dianei Ross, doi vechi prieten ai lui Michael Jackson. „Îl jelim alături de milioanele de fani din întreaga lume”, a transmis Mandela. Pastorul baptist Lucious Smith a vorbit în numele familiei, aşezată în primele rânduri, în faţa sicriului: „Acest om din faţa noastră este, în primul rând, fiul, fratele şi tatăl, şi prietenul nostru. Atât timp cât nu-l vom uita, va fi mereu cu noi”.

După ce Queen Latifah a povestit cum exersa dansul „robotic” pe melodiile de pe „Dancing Machine” – prima casetă pe care şi-a cumpărat-o în copilărie – Mariah Carey a cântat un emoţionant „I’ll Be There”, împreună cu Trey Lorenz.

Lionel Ritchie a interpretat „Jesus Is Love”, iar Stevie Wonder, Stevie Wonder melodia „Never Dreamed You'd Leave in Summer”, din 1971. „E un moment pe care nu vroiam să-l apuc vreodată. Ştiu că Dumnezeu este bun, chiar dacă noi considerăm că aveam nevoie de Michael aici, cred că Dumnezeu a avut mai multă nevoie de el acolo, sus”, şi-a introdus Wonder cântecul.


SPECTACOL. Pe scena de la Staples Center au urcat prieteni şi apropiaţi ai artistului, în vreme ce pe fundal s-au derulat imagini din viaţa acestuia
Foto: Reuters


KFC, cu Magic Johnson

Puţină lumină, dar la fel de multă tristeţe, a adus povestea baschetbalistului Magic Johnson, care a vorbit mulţimii alături de un alt star NBA, Kobe Bryant.

„Ne-am împrietenit acum 30 de ani la un meci de baschet. Era incredibil şi am avut ocazia să îi cunosc geniul de aproape”, a început Johnson, care a amintit şi de cea mai frumoasă zi petrecută alături de star. „M-a sunat într-o zi şi m-a întrebat dacă aş vrea să apar într-un videoclip. Remember the time?. Aveam emoţii când m-a invitat la el, pentru că era unul dintre idolii mei. Acasă la el, bucătarul m-a întrebat ce-aş vrea să mănânc, iar eu am cerut grătar de pui. Când a venit vremea mesei, mie mi-a adus grătarul, iar lui Michael o găleată de pui de la KFC. Michael, tu mănânci de la KFC? O, doamne! A fost cea mai frumoasă zi din viaţa mea. Am stat pe podea şi am mâncat”.

„Râdeam foarte mult împreună”

Brooke Shields nu şi-a putut reţine lacrimile încă de la primele cuvinte rostite. În sicriul din faţa ei zăcea prietenul ei din copilărie. „Am avut o legătură foarte puternică, poate pentru că ştiam amândoi cum e să fii în centrul atenţiei de la o vârstă fragedă. Uneori râdeam de el şi îi spuneam că e un fraier pentru că eu mi-am început cariera la 11 luni, iar el abia la cinci ani”, a povestit actriţa. „Râdeam foarte mult împreună. Uneori ne luam la întrecere care îl face pe celălalt să râdă mai mult”, a spus Shields, evocând seara nunţii lui Liz Taylor, când s-au prăpădit de râs strecurându-se în camera ei să-i vadă primii rochia, fără să ştie că ea dormea în acea încăpere. „Toată lumea îl numeşte Regele, însă eu mi-l aduc aminte mai mult în postura de Micul Prinţ”, a rostit, emoţionată, înainte de a citi un fragment din cartea lui Antoine de Saint Exupery.

Actriţa a introdus şi cântecul favorit al lui Michael, „Smile („Though Your Heart Is Breaking)”, compus de Charlie Chaplin şi cântat chiar de fratele starului, Jermaine.

„Cel mai mare entertainer care a existat vreodată”

Un discurs amplu a ţinut şi cel al cărui nume e legat de cariera starului, Berry Gordy, fondatorul Motown Records. „Michael a fost ca un fiu pentru mine. Avea 10 ani când el şi fraţii lui au venit la audiţii la Motown. În ziua aceea din iulie 1968, băieţii de la Jackson 5 m-au lăsat cu gura căscată. Erau incredibili”, a rememorat Gordy. „Mai târziu, când l-am văzut pe Michael executând un moon walk, am fost de-a dreptul şocat. Era magic. Michael a ajuns atunci pe orbită şi n-a mai coborât niciodată de pe ea”, a spus bunul prieten al starului, care a mărturisit că se consolează ştiind că Michael şi-a împlinit toate visele. „Cred că titlul de Regele muzicii pop e prea puţin pentru el. Michael a fost cel mai mare entertainer care a existat vreodată”, a încheiat Gordy, în ovaţiile mulţimii. Printre cei care aplaudau în arenă se aflau şi actorul Wesley Snipes, regizorul Spike Lee, actorul Lou Ferrigno şi Larry King.

„Întoarcerea lui ar fi fost triumfală”

În finalul celui mai aşteptat spectacol din istoria recentă, Kenny Ortega, cel care urma să organizeze concertele starului la Londra, a prezentat momentul favorit al artistului din show-ul ce n-a mai fost să fie. „Credeţi-mă, întoarcerea lui ar fi fost triumfală”, a mărturisit Ortega, înainte ca „We are the World” să înceapă. Primele tonuri au amintit de cuvintele pe care tocmai le rostise, cu tonul de predicator, reverendul Al Sharpton. „Michael i-a adus pe negri, albi, asiatici, mexicani împreună, el e cel care i-a făcut pe toţi să cânte împreună «We are the World»”.

Pe străzile din apropierea Staples Center, lumea plângea. Los Angeles-ul n-a mai trăit un doliu atât de îndelungat şi de tulburător. O spusese zilele trecute în cuvintele ei o afro-americană aşezată la o coadă impresionantă doar pentru a lăsa un mesaj pe un panou, pentru Michael Jackson: „Oh, my God, this isn t real!”.

A lipsit Liz Taylor

Nu părea real şi posibil ce se întâmplă cu bunul său prieten, în ziua de 25 iunie, nici pentru Elizabeth Taylor, care a refuzat în ultima secundă să mai apară la ultimul spectacol grandios al lui Michael. „Mi s-a cerut să vorbesc la Staples Center. Nu pot garanta că voi fi coerentă şi voi putea spune măcar un cuvânt. Chiar nu cred că Michael ar vrea să-mi împărtăşesc durerea cu alte milioane de oameni. Ce simt eu rămâne între mine şi el”, a scris actriţa pe Twitter, răspunzând anticipat curiozităţilor presei. Nici Debbie Rowe, fosta soţie a starului, nu a intrat în arenă, ar fi o „distragere inutilă a atenţiei la un eveniment care ar trebui să se concentreze exclusiv pe moştenirea lui Michael”, după cum ea însăşi a transmis, prin avocatul său.


ADIO! Sicriul aurit cu trupul artistului a fost plasat în faţa scenei
Foto: Reuters


GENEROZITATE
Bilete gratis, de la necunoscuţi

Cei aproximativ 3 000 de poliţişti puşi pe treabă de LAPD au avut de fapt o zi foarte liniştită. Milioanele de fani decişi să intre cu orice preţ s-au dovedit a fi câteva mii şi, mai mult, foarte paşnici. Mulţi dintre ei au plâns în hohote ieri, când un străin pe care îl întâlneau pentru prima dată le întindea pur şi simplu un bilet, impresionat de disperarea lor. Imaginea unei adolescente asiatice plângând de fericire după ce tocmai primise un tichet de la un necunoscut, a făcut probabil înconjurul lumii.

Încă de la ora locală 8.00, elicopterele, atât cele ale televiziunilor, cât şi cele ale poliţiei, survolau Staples Center. Ofiţeri călare patrulau locul în care zeci de vânzători de tricouri, afişe, poze, apă, flori, insigne cu Michael Jackson se călcau la propriu pe picioare cu miile de fani veniţi cu flori sau cu cei care căutau disperaţi, în ultimul moment, bilete. În jur, pe ecrane uriaşe, se derulau imagini cu starul, în huruitul motoarelor poliţiei şi zumzetul multilingvistic al miilor de jurnalişti transmiţând live.

LOC DE VECI

Forest Lawn, sub semnul întrebării

Dacă luni, faptul că Michael Jackson urma să fie îngropat în cimitirul Forest Lawn din Hollywood Hills era o certitudine, ieri, aceasta s-a risipit. După ceremonia de la Staples Center, familia s-a reunit pentru o masă comemorativă la Hotelul Beverly Hilton din Beverly Hills, iar sicriul a fost transportat în altă parte, nu se ştie exact unde. Circulă zvonul că la Forest Lawn, corpul neînsufleţit al starului a fost doar îmbălsămat, urmând ca sicriul să fie îngropat în altă parte.

În cimitirul Forest Lawn odihnesc legende ale cinematografiei precum Bette Davis, Stan Laurel, David Carradine sau mari muzicieni precum chitaristul formaţiei Bee Gees, Andy Gibb, ori contrabasistul jazz Ray Brown. Tot acolo se află si cenuşa vocalistului trupei INXS, Michael Hutchence.

PROFITORII, PE ULTIMA SUTĂ DE METRI

Afacerea „Michael” prosperă la funeralii

Familia starului şi-a propus un moment de priveghi luni seara, la cimitirul Forest Lawn din Hollywood Hills, bruiat însă de elicopterele televiziunilor şi de fanii care refuzau să se îndepărteze de garduri. Abia când toate luminile din jurul cimitirului au fost stinse de paznici, mulţimea s-a împrăştiat, însă fotografii au rămas de gardă până dimineaţă, când familia urma să se reunească din nou, iar sicriul să fie dus către Staples Center.

Cei 17.500 dintre admiratorii lui Michael, strânşi de dimineaţă în apropierea filtrelor de poliţie, nau ştiut decât parţial cum va arăta cel din urmă show al idolului lor. Doar că urmau să cânte şi să vorbească pe scenă Mariah Carey, Diana Ross, Jennifer Hudson, Lionel Richie, Usher, Stevie Wonder, Queen Latifah, Brooke Shields, Martin Luther King III, pastorul Al Sharpton, Magic Johnson, Berry Gordy de la Motown Records sau baschetbalistul Kobe Bryant.

„Ne lipseşte enorm”

„Era o parte din viaţa noastră de zi cu zi, însă nu ne-am dat seama cât de important era decât atunci când a dispărut. Nouă ne lipseşte Michael foarte mult”, spune Tony Barajas, în numele său şi al soţiei, Elisabeth, ambii câştigători ai unui tichet. N-ar folosi cuvântul „show”, ar fi prea strident pentru sentimentele celor adunaţi la Staples Center, ci mai degrabă înmormântare, una simbolică, sub ochii celor care l-au iubit. Un miliard de oameni erau aşteptaţi să urmărească ceremonia, la televizor.

Licitaţii pe e-bay

Nu toţi cei care s-au pomenit cu două bilete la ceremonie le şi doreau. Cu o seară înainte de funeralii, s-au strâns la locul de adio ghinionişti care şi-au cumpărat locuri cu ultimii bani, profitori dezamăgiţi că n-au obţinut mai mult pe un bilet, vânzători de tricouri şi baticuri cu chipul lui Michael. Lana îţi arată rapid pe un iPhone, dacă strâmbi din nas, de ce oferta ei e bagatelă curată. „2.500 de dolari ţi se pare mult?”. „Uite aici! Pe e-Bay a ajuns la 1 milion de dolari şi sunt şapte oameni care licitează. Deci?”, face afaceri cu sânge rece adolescenta de vreo 17 ani. Cei care au venit cu gândul să dea bani ca să intre găsesc pe marginea străzii destui care să negocieze un preţ.

Dacă cineva i-ar fi cerut Katarinei, din Palma de Mallorca, mai mult de 300 de dolari, cât a şi dat pentru tichet, aceasta nu s-ar mai fi putut întoarce acasă. „A trebuit să-mi cumpăr biletul dacă nu am avut noroc. Am zburat tocmai din Spania până aici, acum o săptămână, şi mi-am cheltuit ultimii bani pe acest bilet. Am dormit trei nopţi în faţă la Neverland, sperând că se va întâmpla ceva, am fost la Encino, la Holmby Hills, la cimitir, peste tot. N-aş fi ratat pentru nimic în lume comemorarea”, a declarat tânăra pentru EVZ.


OCAZII. Cei care vând bilete la funeralii sau suveniruri cu Michael au triplat preţurile

FANII ROMÂNI ŞI-AU PLÂNS IDOLUL

„Regele pop-ului” este nemuritor

Andreea Marinescu 

Câteva sute de fani au înfruntat, aseară, norii şi s-au adunat în Parcul Obor din Bucureşti pentru a-şi lua adio de la „regele muzicii pop”. Tineri, copii, dar şi oameni trecuţi de 40 şi chiar de 50 de ani, fani ai starului american încă din adolescenţă, au venit în parc să urmărească transmisiunile în direct de la Los Angeles. Chiar dacă mulţi dintre fanii lui Michael au preferat să stea acasă, în faţa televizoarelor, cei care au decis să fie împreună la despăr ţirea de idolul lor, au aprins lumânări, s-au îmbrăţişat şi au plâns. Fanii au oftat prelung în momentul în care sicriul lui Michael a apărut pe arena din Staples Center.

„Nu am crezut când am auzit că Michael nu mai e. Am zis că e o glumă”, spune tristă o fată care ţine în mână o lumânare. „Am fost la concertul din 1996 cu părinţii. Aveam doar şase ani. Mi-a luat mult până i-am convins să mergem, dar a fost extraordinar…îmi amintesc şi acum, chiar dacă eram atât de mică”, adaugă tânăra de doar 19 ani. O altă fană, mai în vârstă, cu ochii înlăcrimaţi şi cu o candelă în mână, nu poate să vorbească despre ceea ce a însemnat Michael pentru copilăria ei şi îşi şterge cu o mână tremurândă obrajii. Cele câteva zeci de fani care s-au aşezat lângă gardul de pro tecţie din faţa ecranului au aprins lumânări, au adus postere şi albume şi au întins un banner de câţiva metri, prin care l-au proclamat nemuritor pe „regele muzicii pop”: „Michael Jackson 1958 – Forever”.

Odată cu lăsarea serii, oamenii se adunau tot mai mulţi şi îşi căutau un loc bun de unde să urmărească ceremonia, fie că stăteau direct pe asflat, fie că ocupaseră un loc pe cele câteva bănci, fie că se sprijineau unii de ceilalţii.


OMAGIU. Fanii români au plâns în Parcul Obor
Foto: Adrian Scutariu


PE PLOAIE. Fanii români şi-au amintit de Michael în faţa televizoarelor
Foto: Vlad Stănescu

INIŢIATIVE

O alee din Herăstru i-ar putea purta numele

Imediat după moartea megastarului american, fanii români sau strâns în faţa Ambasadei Statelor Unite ale Americii, unde au depus buchete de flori, lumânări, fotografii, coroane, jucării din pluş sau bileţele cu mesaje ca „Rest in peace” sau „Michael Jackson, forever”. Şi pentru că moartea lui Michael nu înseamnă dispariţia megastarului, 4.000 de români au semnat o petiţie pentru ca o alee din Parcul Herăstrău să primească numele lui. Astfel, la iniţiativa postului de radio Pro FM, „Regele muzicii pop” ar putea primi un omagiu din partea celor care i-au iubit muzica şi i-au apreciat talentul.

CITIŢI ŞI:

„Când l-am îmbrăţişat pe Michael, mi-a fost teamă că-l strivesc”
"Stau cu pălăria lui Michael în faţă şi plâng"
A CĂZUT CORTINA, ADIO, MICHAEL!

CORESPONDENŢĂ DIN LOS ANGELES