Peste 30.000 de cazuri de rujeolă au fost înregistrate în ţările UE anul trecut, dintre care 4.000 în România şi 15.000 în Franţa. Pojarul a fost răspunzător şi de opt decese, unul în România. Medicii pun explozia de cazuri pe seama comunităților de romii, dar și a intelectualilor.

Rujeola sau pojarul, boală pe care Organizaţia Mondială a Sănătaţii îşi propusese să o elimine din Europa încă din 2010, revine cu forţe proaspete. Alimentată de numărul din ce în ce mai mare al părinţilor care nu mai vor să-şi vaccineze copiii pe motiv că ar avea efecte adverse neştiute, dar şi de comunităţile de romi care refuză asistenţa medicală, rujeola dă peste cap statisticile din multe ţări. În 2011, peste 30.000 de cazuri au fos raportate în toate ţările din Uniunea Europeană. Opt bolnavi au murit, iar alţi 26 au făcut o complicaţie gravă, encefalită. Copiii sub un an au fost cei mai afectaţi, iar 82% nu fuseseră vaccinaţi. Experţii europeni se aşteaptă ca numărul cazurilor să crească şi să atingă vârful începând cu sfârşitul acestei luni. Franţa, Italia, România, cele mai mari creşteri Cel mai mare număr de îmbonăviri din Europa a fost în Franţa. Este ţara unde s-au înregistrat jumătate dintre toate cazurile din 2011. "Alte ţări cu număr mare de îmbolnăviri sunt Italia şi România, ambele înregistrând focare consistente. Şi Belgia, Norvegia, Slovenia au raportat creşteri considerabile com parativ cu numărul cazurilor din 2010. Singurele ţări care nu au raportat nicun caz sunt Cipru şi Islanda", se arată într-un raport prezentat de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile. Toate focarele de la noi au pornit de la romi Migraţia romilor între ţările UE, dar şi faptul că din ce în ce mai mulţi europeni refuză să-şi mai vaccineze copiii sunt printre cauzele responsabile de numărul mare de bolnavi. "În ultimii 5-8 ani, în Europa a scăzut aderenţa populaţiei la calendarele de vaccinare de bază, ceea ce este regretabil. Asta se întâmplă fie în comunităţi de romi, fie în cele de intelectuali care se documentează de prin diverse surse şi refuză vaccinul. În România, toate focarele importante care au apărut în 2011 au pornit de la comunităţi de romi. Aşa s-a întâmplat în Bihor, Sălaj, Arad. Au fost cazuri şi în zona Constanţei, în Bucureşti, Ilfov, dar nu la densitatea celor din zona de nord-vest", comentează epidemiologul Geza Molnar, consilier în cadrul Ministerului Sănătaţii. Dintre cele 4.070 de cazuri confirmate în România anul trecut, 68% au fost la persoane nevaccinate, iar 15% la copii sub un an, care nu fuseseră imunizaţi încă (prima doză de vaccin se face la un an, iar cea de-a doua în primii ani de şcoală). Statisticile arată că în Europa au murit anul trecut opt bolnavi, 26 au făcut encefalită, peste 1.000 pneumonie, iar 212 otită. În 22.700 de cazuri nu s-au furnizat însă informaţii suplimentare despre bolnavi. Din cele opt decese din 2011, unul a fost înregistrat în România, la Constanţa, la începutul anului trecut. "A fost la un copil mic, care a făcut o complicaţie bronhopulmonară şi a fost adus târziu la spital", îşi aminteşte epidemiologul. În timp ce în Europa experţii estimează un vârf al îmbolnăvirilor începând cu sfârşitul lunii februarie, în România, medicii spun că vârful a fost atins deja şi că am intrat deja pe un trend descrescător. Trei cauze pentru care vaccinul dă greş O situaţie specială este a copiilor care s-au îmbolnăvit cu toate că fuseseră imunizaţi. În 83% dintre cazurile înregistrate în ţările europene a fost ştiut şi dacă persoanele în cauză se imunizaseră. Dintre acestea, 82% (19.556) nu fuseseră vaccinate, 13% (2191) primiseră o singură doză şi 4% (858) făcuseră două doze. De ce eşuează vaccinul în aşa de multe cazuri? "O cauză ar fi că nu a fost păstrat bine. Acest vaccin e foarte sensibil la schimbările de temperatură pentru că este viuatenuat. O altă variantă, însă acum e în cantitate neglijabilă, este că vac cinul s-a făcut cu pixul", mai spune specialistul în epidemiologie. O a treia explicaţie ar fi că imunizarea nu a fost făcută suficient de repede dacă a fost vorba de vaccin multidoză (trebuie făcut într-un interval de o oră de la deschidere. În România nu se mai face acest tip de imunizare). "Decesul înregistrat în România a fost la un copil mic, care a făcut o complicaţie bronhopulmonară şi a fost adus târziu la spital.“ PROF. DR. GEZA MOLNAR, epidemiolog, consilier în Ministerul Sănătăţii SEMNELE BOLII Febră mare, pete roz pe tot corpul Rujeola este o boală infecţioasă potenţial fatală, care poate fi prevenită prin vaccinare. Dacă imunizarea se face în două doze, cel puţin 98% dintre cei vaccinaţi capătă imunizare pe termen lung. În faza acută, rujeola se manifestă cu febră mare şi persistentă, cu alterarea stării generale, erupţie cutanată: pe corp apar pete roz mari, care se extind pe întreg corpul. Printre complicaţiile rujeolei se numără pneumonia, dar şi suprainfecţii bacteriene (otită, pneumonie, etc.) sau tardiv, o formă de encefalită. Această din urmă are evoluţie lentă şi se poate solda cu decesul. "Rujeola este contagioasă patru zile înainte de apariţia erupţiei şi patru zile după acest moment. Bolnavii trebuie izolaţi aproximativ şapte zile după debutul erupţiei", este sfatul pediatrului Alexis Cochino, de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" din Bucureşti. Izolarea poate fi făcută fie acasă, fie la spital, în funcţie de evoluţia bolnavului. Citiți și:

• România este sub asediul "bolilor copilăriei"
• Ghid complet despre rujeolă şi rubeolă. Inclusiv copiii vaccinaţi se pot îmbolnăvi. Vezi cum e posibil