Unul dintre cei mai apreciaţi compozitori de la Hollywood, laureat cu trei Oscaruri, a încetat din viaţă, duminică, la 84 de ani.
„Nu cred în improvizaţie. Nu te trezeşti dimineaţa, pur şi simplu, cu o partitură în cap. Stravinski spunea: «Un muzician e ca un funcţionar care trebuie să se trezească cu noaptea în cap pentru a merge la muncă». Inspiraţia vine după”, spunea Maurice Jarre, artistul care şi-a pus semnătura pe trei dintre cele mai memorabile coloane sonore din istoria cinema-ului, toate premiate cu Oscar: „Lawrence al Arabiei” (1962), „Doctor Jivago” (1965) şi „Călătorie în India” (1984).
Celebrul compozitor, tatăl lui Jean-Michel Jarre, s-a stins duminică, la Los Angeles, la vârsta de 84 de ani, după o lungă suferinţă cauzată de un cancer. Ultima sa apariţie publică a fost la Festivalul de la Berlin, pe 12 februarie, unde a primit un Urs de Aur pentru întreaga creaţie.
„Am avut şansa să lucrez cu cei mai buni”
Din 1952, când i s-a propus să scrie o partitură pentru scurtmetrajul „Hôtel des Invalides”, Jarre a compus muzica a peste 150 de filme, pentru cineaşti ca David Lean, Alfred Hitchcock, Peter Weir, John Huston sau Luchino Visconti. Pentru nouă dintre ele, a fost nominalizat la Oscar.
„Am avut şansa să lucrez cu cei mai buni”, povestea artistul. „La «Lawrence al Arabiei», am avut la dis poziţie şase săp tămâni pentru a compune două ore de muzică. Lucram în tranşe de câte cinci ore, cu o pauză de 20 de minute de somn. Mi-a trebuit apoi un an întreg să-mi revin!”.
Maurice Jarre n-a fost un talent precoce. Abia în anii adolescenţei, tânărul născut la Lyon avea să renunţe la studiul ingineriei şi să aleagă percuţia şi compoziţia, la Conservatorul din Paris. În 1946, formează un duo cu compozitorul Pierre Boulez, pentru o companie de teatru, iar cinci ani mai târziu scrie o partitură pentru un spectacol jucat la Festivalul de la Avignon, cu Gérard Philipe şi Jeanne Moreau. Avea să fie debutul unei colaborări de 12 ani cu Teatrul Naţional Popular din Chaillot, unde a fost director muzical, timp în care a scris balete pentru Opera din Paris. „Cei mai frumoşi ani din viaţa mea”, obişnuia să spună Jarre.
A compus pentru „Iisus din Nazaret”
În anii ’60, relativa notorietate i-a deschis porţile Americii, unde s-a şi stabilit în cele din urmă, după o scurtă revenire în Elveţia. Prima partitură creată pe pământ american i-a adus şi trofeul visat de toţi artiştii de peste Ocean: un Oscar pentru „Lawrence al Arabiei”.
Au urmat ani întregi în care devenise cel mai solicitat compozitor de la Hollywood. „Am refuzat multe propuneri, de multe ori după ce am citit scenariul şi mi s-a părut mult prea slab. Cu maeştrii ca Alfred Hitchcock sau David Lean, în schimb, in spiraţia nu punea probleme”, mărturisea Maurice Jarre pentru „Paris Match”. Artistul a conceput coloana sonoră şi pentru „Iisus din Nazaret” de Franco Zefirelli, „Martorul” şi „Cercul poeţilor dispăruţi” ale lui Peter Weir sau „Fantoma” lui Jerry Zucker.
În 2006, compozitorul şi-a aniversat 50 de ani de carieră în oraşul său natal, Lyon, printr-un concert grandios la care a cântat şi fiul său, Jean-Michel Jarre. În afara lui, artistul mai are o fiică, decoratoarea Stéphanie Jarre, şi un fiu adoptat, scenaristul Kevin Jarre.
Recomandările noastre
