Record negativ. Anul celei mai slabe natalități. Nu s-a mai întâmplat asta din 1930

Creșterea natalității în România. Sursa foto: Arhiva EVZ

Record negativ. 2022 a fost anul celei mai slabe natalități de la 1930 încoace. Majoritatea cuplurilor nu își mai doresc copii sau preferă să nu se grăbească.

2022 a fost anul celei mai slabe natalități de la 1930 încoace, arată datele transmise de Institutul Național de Statistică(INS). În 2022 au venit pe lume puțin peste 170.000 de copii, față de cei aproape 200.000 născuți în 2021.

În Caraș-Severin, numărul copiilor de sub 14 ani a scăzut cu aproape 25% între cele două Recensăminte (cel din 2021 și cel din 2011). Din punct de vedere al numărului de unități de învățământ și al necesarului de profesori este un dezastru. Scăderi de 20% ale numărului de copii de școală sunt și în Olt, Gorj, Hunedoara și Teleorman.

„Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, a explicat zilele trecute la o conferință profesorul Vasile Ghețău, care a mai spus că nu doar România se confruntă cu această problemă.

Noul sistem de operare al Apple, lansat în test publice. Cum îl poți vedea

Denunțătorul lui Coldea, Cătălin Hideg, vrea să scape de controlul judiciar

Care sunt consecințele

Din cauza acestui record negativ, numărul profesorilor va trebui redus consistent, fiind prea puțini elevi. În Călărași, Ialomița, Teleorman sau Mureș, cuplurile au ales să facă copii în afara căsniciei. Peste 70% dintre cupluri au declarat că nu își doresc copii din cauza scumpirilor și a locurilor de muncă prea puține.

„Începând cu anul 1992 asistăm la o creştere a numărului de naşteri în afara căsătoriei, proporţia lor progresând de la 15% (1992) la peste 31% (2020). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural. Cea mai mare parte a copiilor născuţi în afara căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (aproximativ 60,2%).

Sursa: Dreamstime.com

Desigur că aceste diferenţe între vârsta medie la prima naştere şi vârsta medie la prima căsătorie, şi mai ales diferenţa negativă, frecvent întâlnită după 2003, se datorează şi creşterii ponderii naşterilor ilegitime, deci a femeilor foarte tinere, care necăsătorindu-se, nu mai contribuie la obţinerea vârstei medii la prima căsătorie, deşi contribuie la obţinerea vârstei medii la naşterea primului copil”, atrag atenția cercetătorii din INS într-o lucrare despre evoluția natalității și fertilității, potrivit Hotnews.